Skip to article

Micul nostru urias...

Micul nostru urias...
Vara trecuta si-au facut intrarea in lume! Este adevarat ca deocamdata provizorie, dar este o mare reusita. Dupa 21 de ani de incercari si insistente, visul crescatorilor a devenit realitate: la 5 iulie 2005 Ciobanestii romanesti-Carpatini si Mioritici au fost recunoscuti de catre Comitetul General al Federatiei Chinologice Internationale.
Cum sa nu merite sa fie integrati acesti minunati uriasi credinciosi, inteligenti, puternici, rabdatori capabili sa se lupte cu fiarele?

Micul nostru urias...



Ne-ar fi placut sa-l cheme Codrut, dar l-am luat gata botezat. Avand pedigree, crescatorul l-a inregistrat si Asociatia i-a pus numele. Fiind la a doua generatie, trebuia sa poarte un nume cu litera B. Fratii sai se dumesc Baltag, Baba Novac, iar el este Baciu. Avea cinci luni cand l-am luat si nu era el cel ales. Dar asa cum se intampla adesea in cazul adoptiilor, el si-a ales stapanul. Preferintele se indreptau spre fratele sau care era ceva mai mare ca talie, dar in momemtul cand baiatul meu a intrat in curtea stapanului sau, Baciu nu s-a mai dezlipit de el. Era un ghem urias, jucaus si prietenos.

La primavara locul lui va fi la stana, dar pana atunci este vedeta curtii. Ghemul a crescut si va mai creste (tatal sau are 100 kg).
I-am cumparat o cusca mare si eleganta, dar bineinteles ca doarme pe treptele casei. Ne urmareste prin curte pas cu pas. In ciuda taliei uriase, este deosebit de tandru si de pupacios! Acum este printre putinii fericiti care se bucura de gerul de afara (cu asa o blana cine nu l-ar invidia?)

Mananca orice - dar bineinteles ca nu i se da orice. Insa sa nu-si imagineze cineva ca este chiar un inger. Roade si el orice papuc ramas in fata usii sau ii duce undeva departe, ca de altfel orice vas gasit gol pe langa casa (al altor animale), dar niciodata pe al lui!

Are o personalitate puternica. Este foarte independent. Nu accepta sa fie constrans sub nici o forma. Te urmeaza oriunde il chemi, dar in nici un caz in lesa. Iti arunca o privire semeata reprosandu-ti parca eventuala intentie de a-l "obliga".

Se sperie si el ca alti caini de zgomotele puternice. In seara de Anul Nou, speriat de galagia colindatorilor si de zgomotele altor uratori, a facut ce a facut si a patruns in casa. Pur si simplu a deschis singur usa din exterior si statea cuminte pe pragul din fata baii. N-am reusit sub nici o forma sa-l convingem sa mearga la locul lui. Este totusi inca un copil. Si uite asa a facut Baciu Revelionul cu noi!
Dar a fost unica lui patrundere in casa.

Este foarte sociabil cu celelalte animale din curte (cu boxerul sta de vorba ceasuri intregi prin gard), iar cu catelul vecinilor se joaca si este surprinzator cum il ocroteste. Dar este de neinduplecat cu necunoscutii care incearca sa patrunda in teritoriul sau.
Este un caine perfect pentru paza si aparare in zonele de munte, unde se simte in elementul sau datorita climei si libertatii care i se ofera.

Citeste despre

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!