Skip to article

Functia si rolul tatalui

Functia si rolul tatalui
Definitii: rolul si functia tatalui

Rolul reprezinta formele si valorile comportamentale, pe care societatea le impune individului. Functia paterna se constituie din :totalitatea determinarilor care contribuie la structurarea psihicului copilului" (Muldworf). Widlocher a facut deosebirea intre aceste doua concepte.

Dupa el, rolul tatalui este definit in raport cu un anumit context socio-cultural. Astfel ca, fiecare societate si fiecare mediu impun tatalui roluri specifice unor culturi diferite; in timp ce, functia paterna este considerata, de catre acelasi autor, un element important in dezvoltarea normala si maturizarea psiho-afectiva a copilului.

Functia paterna, prin prezenta ei in mediul in care se dezvolta copilul, formeaza o baza solida in constituirea personalitatii copilului. Aceasta functie nu coincide mereu cu o imagine specifica si dependenta de mediul cultural. In contrast cu functia materna, care are o baza bilogica, nu exista nici o legatura intre functia paterna si originea biologica.

Muldworf prezinta functia materna ca pe o entitate compusa din trei elemente: satisfacerea nevoilor primare, calmarea tensiunilor, nevoia de prezenta si de siguranta. Bineinteles, aceasta functie poate fi indeplinita de tata sau de oricare alta persoana, dar este atribuita mamei, reprezentand astfel o continuitate naturala si necesara dupa nastere. Tatal poate sa ia efectiv locul mamei, dar rolul sau nu se opreste aici. Vom defini, in continuare, o serie de elemente specifice functiei paterne.

Functia paterna
Referindu-ne la lucrarile lui Muldworf, putem distinge doua forme diferite ale functiei paterne: functia paterna indirecta si functia paterna directa.

Functia paterna indirecta: Pe langa iubire, tatal trebuie sa ofere un sprijin sotiei. Este garantul unei anumite sigurante in cadrul cuplului. Functia paterna depinde de raporturile dintre mama si tata. Functia materna se refera la echilibrul psiho-afectiv al mamei, echilibru care poate sa fie sustinut sau periclitat de relatiile pe care le intretine cu sotul. Din aceasta cauza, toate modificarile afective si emotionale ale mamei se vor repercuta asupra relatiei mama-copil. Echilibrul cuplului este, deci, necesar dezvoltarii psiho-afective a copilului.

In plus, copilul percepe si interiorizeaza o anumita imagine a tatalui, pe care si-o cladeste prin intermediul propriei viziuni sau prin intermediul imaginii pe care o are mama despre tata. Astfel ca, sotia care isi uraste sotul sau care il pune intr-o lumina defavorabila in ochii copiilor, va determina interiorizarea unui anumit tip de imagine paterna care va influenta, in consecinta, efectele si functia paterna.

Functia paterna directa: Tatal ca factor de separatie in relatia mama-copil. Maturizarea biologica permite copilului sa se distanteze progresiv de mama sa, sa iasa din relatia duala pe care o avea cu ea. Mama trebuie sa fie pregatita sa lase libertate copilului, care in final se va separa de ea. Tatal trebuie sa o ajute in acest sens, trebuie sa instituie o separare intre mama si copil si, astfel, sa contribuie la evolutia copilului spre o viata autonoma. Prin functia lui, poate impiedica manifestarile abuzive ale mamei.

Citeste despre

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!