Skip to article

Povestea bunicilor nostri

Povestea bunicilor nostri
Ni se intampla des cand trecem pe strada, in gasca sau si singuri, sa observam batranii din jurul nostru pe care nu ne sfiim sa ii numim "babe" sau "mosi".

Radem de ei ca se clatina, se balbaie sau cand se ratoiesc la noi pentru cine stie ce. Rar poate ne gandim ca o sa ajungem si noi ca ei si poate altii o sa rada ne noi atunci.

Fiecare babuta si fiecare mos are povestea lui. Si ei au fost tineri si nebuni, si ei au facut prostii si au gresit cum gresim si noi uneori.

Si ei au iubit nebuneste si au suferit, au plans si au ras poate la aceleasi glume sau de aceleasi lucruri de care radem si noi azi.

In aceasta vacanta am avut timp sa merg pe la bunicii mei. Si parca i-am privit altfel de data asta. Doream sa le stiu povestea.

Ma induiosez nespus de mult cand aud cum se iubeau, cum se ascundeau, cum se furisau, cum isi scriau.

S-au cunoscut la un bal, s-au vazut s-au placut. El o lua de la scoala. El i-a scris ei din armata si a cucerit-o. Lui ii placeau trupul si ochii ei.

Ei ii placea ca era cel mai chipes dintre toti baietii de acolo. Lui ii placea ca e mai mica decat el. Ei ii furase inima si ii placea interzisul. A cerut-o la parinti. A furat-o de acasa. I-au ajutat parintii lui.

S-au descurcat singuri. Ea l-a nascut pe tata, el era ingrozit. Ea a nascut-o pe mama, el era in armata. Au mai facut apoi si alti copii. Viata de familie era grea dar si frumoasa, plina de nou dar si de responsabilitati.

Povestile lor sunt vii si adevarate. Ei sunt cei din care ne tragem si cei care stiu mai multe decat stim noi. Nu e vorba despre cultura, de cat am invatat sau de cat ne-am uitat la televizor, pentru ei a fost si este ceva real, este viata.

Iar tineretea ce au trait-o este motivul pentru care ar trebui sa ne gandim inainte sa radem de ei. Au trecut si ei prin ce trecem noi, au simtit ce simtim noi , dar cu alte suflete si alte minti, ale lor.

Li se cuvine respect si pentru cei ce au bunicii in viata am un mic sfat : intoarceti-va din cand in cand si spre ei, spre monotonia si uneori singuratatea la care ne condamna batranetea, invatati de la ei si aratati-le ca sunteti acolo pentru ei.

Iubiti-va bunicii, iubiti-va batranii!

Citeste despre

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!