Skip to article

Cum sa te aperi de stres

Cum sa te aperi de stres
Suprasolicitar constituie prima sursa de stres in munca.Nu este vorba doar despre un volum prea mare de munca, ci de multimea constrangerilor care apasa asupra individului in viata sa profesionala. Noi percepem aceasta realitate ca pe ceva care ne striveste. Englezii vorbesc despre jobstrain, ceea ce inseamna, literal, presiunea muncii.

Care sunt principalii factori care ne fac sa simtim constrangerea muncii?

Incepand cu anii 1980, a fi eficient si a indeplini ceea ce ai de facut nu mai este suficient. A inceput sa conteze din ce in ce mai mult ideea ca te poti autodepasi. Anxietatea de performanta este o realitate a zilelor noastre. Aceasta anxietate de performanta este un fenomen care se regaseste in toate ariile vietii noastre - de la sport si pana la actul sexual.

Un alt factor responsabil pentru stresul generat de munca este lipsa dreptului la greseala - ceea ce se traduce prin principiul zero defecte. In cazul meseriilor de finete, in care greselile sunt pur si simplu catastrofale, cum ar fi chirurgii, aviatorii sau pilotii de linie, stresul este mai mare.

Un alt factor care influenteaza cresterea nivelului de stres este rapiditatea de desfasurare a lucrurilor. In companiile mari, presiunea timpului nu este numai puternica, ci si permanenta. Viata profesionala a oamenilor a inceput sa semene cu o cursa contra cronometru.

Cum sa te aperi de stres

In acelasi mod, ne confruntam zilnic cu intreruperile: telefonul care suna atunci cand va pregatiti sa vorbiti cu un client, un colaborator care vine sa va puna o intrebare tocmai cand sunteti la finalul redactarii unui raport. La om, intreruperile continue sunt, de asemenea, un factor important de destabilizare psihologica. Apare atunci chiar riscul de a confunda urgenta cu importanta.


Stiinta de a te relaxa

Atunci cand suntem stresati, prima noastra reactie este fiziologica: inima incepe sa bata, respiratia se accelereaza, muschii se contracta. Prima strategie in gestionarea stresului consta in invatarea controlului acestei reactii fizice. Starea de relaxare este o stare opusa din punct de vedere fiziologic celei de stres. Ceea ce inseamna ca, atunci cand suntem relaxati, corpul nostru este orientat intr-o directie diametral opusa celei din starea de stres. Intr-o maniera schematica, exista trei tipuri de relaxare:

Relaxarile fiziologice sau fizice: ele destind muschii, incetinesc ritmul cardiac, diminueaza presiunea sangelui in artere, etc. Acest tip de relaxare este folosit in gestionarea stresului.

Relaxarile psihologice au dincolo de obiectivul de destindere a corpului scopuri psihologice, mai ales cercetarea materialului inconstient. Acesta este cazul sofrologiei si al hipnozei.

Relaxari filosofice - spre exemplu, yoghinii nu vor sa obtina relaxarea, ci armonia cu mediul inconjurator.


Exemple de exercitii de relaxare

Trainingul autogen al lui Schultz - acest exercitiu presupune ca se va obtine destinderea corpului prin inducerea unor senzatii cu ajutorul reprezentarilor mentale. Se lucreaza mai ales asupra a doua senzatii: senzatia de greutate si senzatia de caldura. Pornim deci de la efect spre a obtine cauza. Cele doua metode presupun sa ne imaginam ca membrele noastre sunt deosebit de grele/de plumb sau deosebit de calde/fierbinti. Senzatiile trebuie traite deosebit de intens.

Relaxarea musculara a lui Jacobson - aceasta tehnica consta doar in lucrul asupra muschilor. Induceti destinderea musculara datorita exercitiilor care va permit mai intai sa ma strangeti muschii, pentru ca mai apoi sa ii relaxati.

Mai multe despre factori vinovati pentru stres, manifestarile stresului si tehnici variata de relaxare si destresare in cartea Cum sa te aperi de stres aparuta la editura Trei .

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!