Alexandru Papadopol - Interviu

Alexandru Papadopol - Interviu
Schimbarile surprinzatoare de registru si coincidentele semnificative par ceva obisnuit pentru cel ce a reusit sa treaca extrem de repede de la tanarul student la actorie, impresionand in filme selectate la Cannes, la rolul principal intr-o telenovela cu rating ametitor. Dar ceea ce pentru multi actori se defineste in termeni contradictorii, pentru Alexandru Papadopol inseamna doar firescul meseriei. E, intr-adevar, carismatic, cu un impact deloc de neglijat in randul "iubitoarelor de frumos", insa impresioneaza si fascineaza prin disponibilitatea de a dialoga despre o pasiune ce s-a transformat deja in menire - actoria.

Ai devenit cunoscut o data cu rolurile din doua filme romanesti multipremiate, "Marfa si banii" si "Occident". Cum ai ajuns sa joci in ele, fiind inca student la actorie?

La "Marfa si banii" a fost ceva mai neobisnuit. Eram in vacanta dintre anul I si II, stateam la o terasa si un coleg imi tot dadea apeluri pe mobil - el avea cartela, eu abonament. La inceput am zis ca nu il sun, daca are treaba cu mine sa ma sune el. Dar tot insista, asa ca am vorbit si m-a intrebat daca nu vreau sa merg la un casting. L-am intrebat la ce ora e si mi-a zis ca a doua zi dimineata, la ora 9. Cand am auzit, i-am spus ca imi pare rau, eu nu ma trezesc la ora aia - de obicei dorm pana tarziu. Insa, ciudat, a doua zi m-am trezit devreme, la 8. Am mers la casting si am fost ultimul baiat care a intrat. Stiam ca a lua un casting nu tine neaparat de talent, ci de ce ii trebuie regizorului pentru productia respectiva. Apoi am fost chemat la alte probe si asa am ajuns sa joc in primul meu film, regizat de Cristi Puiu. Oarecum a fost o intamplare, desi eu cred ca, de fapt, nimic nu e intamplator. Iar cu Cristian Mungiu, regizorul filmului "Occident", m-am intalnit la o petrecere DaKINO, mi-a spus ca m-a vazut in "Marfa si banii" si ca vrea sa faca un film, dar nu stie cand. M-a sunat dupa sapte luni si m-a chemat sa dau probe. Cand am citit scenariul de la "Occident", mi s-a facut rau de emotie, asa scenariu bun nu mai citisem in viata mea. A fost o minunatie sa joc intr-un asemenea film.

Cum crezi ca se explica impactul puternic pe care l-au avut aceste doua filme de "noua generatie"?

In primul rand, e vorba de poveste. Sunt doua povesti legate, care transmit ceva. Spre exemplu, Mungiu vrea sa existe ceva dincolo de scenariu, un mesaj. Filmele de debut au o importanta esentiala pentru regizori, iar Mungiu si Puiu s-au straduit enorm. Scenariile au fost scrise tot de ei si stiau exact ce vor sa transmita. In al doilea rand, conteaza actorii - nu au fost alesi in functie de prietenie, ci s-a lucrat foarte profesionist, cu probe si castinguri.

Cu aceste filme ai cucerit doua premii de interpretare. Cum ti se pare acest succes timpuriu - l-ai perceput ca pe un imbold sau putea fi un element care sa te inhibe?

Nu ar avea de ce sa ma inhibe. In scoala de teatru, inca din primul an, te invata un lucru esential - "procesul, nu succesul". E o sintagma care rezuma foarte bine situatia: din acest proces scenic al actorului se naste succesul. Iar succesul, ca rezultat al muncii tale, conteaza foarte mult, deoarece lipsa lui te afecteaza, nu-ti mai da incredere in tine. Insa, in acelasi timp, te obliga enorm.

Care ar fi pasul urmator?

Nu stiu, niciodata nu mi-am planificat "cariera" in functie de ceva. Nu mi-am stabilit niciodata targetul, pentru ca as risca sa fiu dezamagit. In Romania, in sistemul actual, nu poti sa-ti propui tinte, poti doar sa crezi in Dumnezeu si in norocul pe care-l ai. Sa speri sa ti se dea sanse cat mai multe pe care sa le fructifici. In acest moment, nu am timp nici macar sa ma gandesc la alt proiect. De dimineata pana noaptea lucrez la "Numai iubirea".

A fost grea decizia de a te dedica filmului de televiziune, avand in vedere ritmul in care se munceste?

Nu, n-a fost grea deloc. La filmele pe care le-am facut am lucrat in acelasi regim "dracesc". Este incredibil cum munceam, cand le povesteam strainilor pe la festivaluri nu le venea sa creada. La "Marfa si banii" ajunseseram sa filmam duble una la una - daca dadeai o balba sau se bloca aparatul, gata, nu mai aveai ce face, se pleca acasa. Si trebuia sa fii si bun. Nu puteai sa filmezi doar asa, sa inveti textul, sa-l spui si sa zici "bine c-am scapat". In perioada aceea m-am calit foarte mult. Acum nimeni nu-si permite sa mai stea, toate filmarile sunt intr-un ritm foarte alert. Iar la telenovela se lucreaza in regim de film - pe locatii, pe secvente foarte clar stabilite. Asta ma ajuta, caci nu a trebuit sa ma adaptez, stiam la ce ma inham. Oricum, sunt adeptul faptului ca trebuie sa te daruiesti 100% proiectului la care lucrezi. Nu poti lucra pe mai multe planuri. Sigur ca e sistemul asta romanesc, de a te implica in o mie de lucruri - mai faci o reclama, joci in teatru. Insa asta te ajuta doar pe plan financiar, nu te imbogateste cu nimic ca actor. Pentru asta e nevoie sa aprofundezi rolul pe care il faci, de orice gen ar fi.

Ai o anumita metoda de a-ti construi personajele?

In cartile de teorie a teatrului exista mii de metode pentru asta. Insa tu poti sa construiesti o schema foarte corecta a personajului, dar daca nu simti personajul respectiv, nu iti iese. Mie mi s-a intamplat asta in scoala, la examene. Intelegeam foarte bine logica personajului, dar pur si simplu nu iesea. Din fericire, mi s-a intamplat doar in facultate si nu la pragurile importante ale vietii mele. In scoala, merita sa incerci - vezi ce ti se potriveste si ce nu.

Alexandru Papadopol - Interviu

Ai o tipologie preferata de personaj?

Se zice ca actorul bun poate sa joace orice. Insa fiecare actor are anumite limite. Asa cum zice regizorul Cristi Puiu, orice actor are o cetate mai mare sau mica - posibilitatile lui interpretative. Si daca iesi din cetate, risti sa-ti iei un buzdugan in cap. E normal, pentru ca nu e bine sa te arunci la orice. Nimeni nu poate sa joace totul la fel de bine, dar trebuie sa tinzi sa joci cat mai credibil orice fel de rol.

Spuneai ca in facultate iti dai seama ce ti se potriveste si ce nu.

Oarecum, nu la un nivel foarte concret. Eu nu cred in aceste clasificari - asta e bun pe comedie, ala pe drama, altul e potrivit ca june prim sau alta ca subreta comica. Erau actrite prin anii ?30 care se specializau pe un anume tip de rol si jucau si la 60 de ani scolarite. Nu cred ca exista un anumit rol pe care sa-l fac mai bine sau mai rau, dar e o incercare. In actorie dai toata viata examene si nu stii ce rol ti se potriveste mai bine. Trebuie sa incerci. Si daca e sa te faci de ras, mai nasol e ca se intampla in public. E riscul meseriei.

Cum vezi cinematografia romaneasca actuala, cu toate controversele care o inconjoara?

E un melanj foarte periculos. Ca actor te ating mai greu toate conflictele, dar intre regizori exista anumite animozitati. Dar asta se intampla numai din cauza situatiei economice - se fac putine filme, si atunci oamenii se impart in tabere si se cearta. Insa cred ca o sa se reglementeze si asta. Eu pot sa spun ca am lucrat cu regizori extraordinari si oameni foarte talentati: Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Radu Muntean. In principiu, cred ca acum cinematografia romaneasca intra pe maini bune.

Cum ai descrie generatia ta de actori si regizori?

Din pacate, nu mai are nimic caracteristic pentru ca fiecare trage sa supravietuiasca. Nu-i mai uneste nimic. E trist, dar adevarat. In teatru, mai ales, se castiga foarte putin. Fiecare alearga dupa bani acum. Generatia noastra nu mai are nimic altceva care sa o anime. Ma gandeam ce mana cereasca au fost regizori ca Pintilie si Ciulei, care au strans o echipa in jurul lor si au dat un sens existentei acelor oameni. Stateau si 24 de ore in teatru sa munceasca. Acelasi lucru l-a facut si Andrei Serban la inceputul anilor `90, cand inca situatia economica era mai buna. Acum nu cred ca se mai poate. Dupa ce se asaza lucrurile vom putea vorbi si despre ce a mai ramas din generatia asta de actori - cati vor rezista. Acum iti trebuie un noroc enorm. Trebuie sa te bazezi pe noroc mai mult decat e cazul. Asta e valabil si in cazul meu - am avut foarte mare noroc.

Cu care regizori ai colaborat cel mai bine?

Eu chiar am noroc. Am lucrat numai cu oameni extraordinari si cu toti sunt prieten: cu Puiu, cu Mungiu, cu Iura Luncasu.

Ai un model de cariera?
Eu sunt un actor al anilor 2000. N-am cum sa am model, de exemplu, cariera lui Rebengiuc - a jucat in alti ani, avea cu totul si cu totul alte repere, exista un alt ritm de viata. In schimb, dintre actorii romani pot sa spun ca imi place foarte mult Rebengiuc, iar dintre cei straini, Anthony Hopkins si Edward Norton - cred ca am vazut "A 25-a ora" de zeci de ori. Iar ca regizori, pe langa cei cu care am lucrat, imi plac Jarmusch, Tarantino si Oliver Stone.

In ce masura te regasesti in personajele tale?

Incerc sa fac asta punandu-ma in situatia respectiva. Spre exemplu, viata mea nu are mare legatura cu cea a lui Dan Bratu, arhitectul din "Numai iubirea", insa mi-am imaginat foarte mult. Stiu o poveste foarte simpatica cu doi actori care se pregateau pentru un rol. Unul dintre ei se agita, a facut un tur de pista pentru a intra cat mai bine in pielea personajului. Celalalt, in timpul asta, statea si fuma. Si cu toate acestea, el a iesit mai bine. Asta e meseria de actor - sa-ti imaginezi ce-ai face tu, cum te-ai comporta.

Cu care dintre personajele pe care le-ai jucat te-ai identificat in cea mai mare masura?

Cred ca am fost cel mai apropiat de personajul din "Occident". Dar nu pentru ca mi s-ar fi intamplat aceleasi lucruri ca si lui - sa am o prietena care sa vrea sa ma paraseasca si sa plece din tara. Te identifici cu un personaj la nivel de sensibilitate, de feeling pe care nu poti sa-l depistezi exact in actiuni concrete. Il simti sau nu. Poti sa simti un personaj si cand te imbraci ca el. Dem Radulescu ne-a povestit odata: "Jucam un personaj si nu-mi iesea, pur si simplu. Era vorba de un fel de camatar. Normal ca bagam toate trucurile mele, radea lumea, dar eu nu-l simteam. La un moment dat, mi-a adus scenograful un fular. Si in gestul acela - cand imi aranjam fularul la gat si il dadeam pe spate - l-am gasit. I-am descoperit atitudinea". Pentru a reusi asta trebuie sa fii permeabil, sa fii preocupat de personajul respectiv. Pentru ca el vine la un moment dat. Dar nu stii cum, in ce situatie.

Ti-ai dori sa interpretezi si roluri negative?

Pentru un asemenea tip de personaj trebuie sa fii foarte atent. Profesorii mei din facultate aveau o vorba: "Poti sa fii personaj negativ, dar ai grija sa nu-l faci antipatic". Toti ne minunam de Joe Pesci in "Casino" - nu era antipatic deloc. Trebuie sa fii un actor supersarmant ca sa joci un rol negativ. Bineinteles ca si eu mi-as dori asta - e o provocare pentru orice actor. Cred ca principalul efort consta in a juca atat personajele pozitive, cat si pe cele negative, ca pe niste oameni si atat. Tu trebuie sa te gandesti ce l-a facut pe omul acela sa actioneze intr-un anumit fel, sa-i gasesti resorturile intime, adica sa tii cu el foarte mult. Si atunci, din punctul tau de vedere, personajul nu mai e negativ. Foarte multi actori forteaza situatia. A devenit un cliseu scena in care personajul negativ se joaca cu cainele - asta, asa, sa se vada ca, de fapt, nu e chiar atat de rau. Insa daca din scenariu nu e asa, inseamna ca fortezi.

Alexandru Papadopol - Interviu

Nu-ti este teama ca te vei consacra in roluri de "baiat bun"?

Daca o sa mi se dea de acum incolo numai roluri pozitive, eu o sa incerc sa le fac cat mai bine. Doar atat pot sa zic, pentru ca nu stiu ce roluri o sa mi se ofere. Pana acum, nu mi-am propus sa joc absolut nimic din ce am jucat. Dar simt eu ca o sa joc si personaje negative. Sunt intr-o perioada de dezvoltare profesionala, nu ma consider un actor "nivelat".

Care sunt criteriile tale in acceptarea unui rol?

In primul rand, scenariul. Ca actor, trebuie sa intruchipezi niste vorbe scrise pe hartie. Iar daca simti ca n-ai la ce sa dai viata, mai bine te retragi. Apoi, regizorul este extrem de important, este un mic Dumnezeu. Mai auzeam spunandu-se despre cate un actor ca e "actor de regizor" si fara regizor nu face mare lucru. Dar mi se pare absurd sa pretinzi altceva. Daca n-ai un regizor bun, nu faci nimic, poti sa fii si De Niro. Esti un actor mare atunci cand lucrezi cu regizori mari.

In ce masura conteaza motivatia financiara in alegerea unui rol?

Cand am facut "Marfa si banii" si "Occident", nu m-a interesat deloc acest aspect. Eram in stare sa ma rog de acei oameni, sa joc si fara bani. Atunci cand imi place scenariul, motivatia financiara nu mai e atat de importanta. Rolul conteaza cel mai mult. Bineinteles, trebuie sa ai si din ce sa traiesti. Dar eu nu pot fi un vanator de roluri pentru bani. Cine face asta, se plafoneaza ingrozitor intr-un timp foarte scurt.

In teatru de ce nu joci?

Pe scena e un sentiment superb, care nu poate fi comparat cu nimic. Eu mi-as dori sa joc in piese bune de teatru, dar, din pacate, acum sunt foarte putine. E o perioada cam proasta pentru teatru. Si nu e vorba ca ma gandesc la bani sau ca in teatru se plateste prost. Insa mi se pare ca, in momentul acesta in teatru, e foarte greu sa fii un actor satisfacut de tine. Eu pot sa traiesc si cu o suta de mii pe saptamana, dar sa am satisfactii. Nu vreau sa fiu nemultumit, blazat. Ca actor, sentimentul asta te omoara. Nu munca te darama, ci neimplinirea. Un actor neimplinit este un om terminat. Iar eu fac tot posibilul pentru a nu ajunge asa. Nu vorbesc de consacrare, de notorietate, ma refer la faptul ca trebuie sa fii impacat cu tine insuti. Sa stii ca iesi pe scena si pentru doua ore esti nebun de fericire. Insa asta este foarte greu in acest moment.

In ce fel resimti celebritatea dobandita cu "Numai iubirea"?

M-a afectat in sensul bun. Ma recunoaste lumea, dar nu ma plang absolut deloc de asta, imi place. Cand am hotarat sa devin actor, am vrut sa fiu un actor bun, sa fac roluri mari si sa fiu cunoscut. E frumos cand oamenii iti zambesc pe strada, cand te intreaba din serial, pana acum nu m-a agasat nimeni in nici un fel. Azi m-am intalnit cu un grup de copii din Calarasi, s-au bucurat, le-am dat autografe, am facut poze cu toti, cu invatatoarele. Impactul telenovelei e extraordinar de mare. Nu mai vorbesc de cand merg la ghisee, la platit facturi, telefoane - nu mai trebuie deloc sa stau la cozi...

Esti foarte ocupat cu aceste filmari. Mai gasesti timp si pentru viata personala?

Adevarul este ca nu prea. In afara de a merge in week-end la un film si sa mananc ceva, nu mai fac aproape nimic. Iar viata personala ar trebui sa se consume in alte parti, nu la mall. Dar sunt extrem de obosit. In afara de asta, nu sunt un monden, nu prea am veleitati de "om de lume" si nici nu imi place sa fac shopping de plictiseala. Acum, in vacanta, o sa ma relaxez si o sa plec undeva cu prietena mea - o sa ma reabilitez.

Ce calitati iti doresti de la o partenera de viata?

Nu pot sa programez asa ceva. Pot sa iti placa si defectele unei persoane. Pot spune doar ca imi doresc sa nu ma minta - e important sa poti avea incredere in femeia de langa tine. In rest, calitatile si defectele pot sa aiba infinite nuante. Iar sa spun ca imi doresc anumite coordonate fizice (inaltime, culoarea ochilor etc.), mi s-ar parea o tampenie. Daca iti propui ceva foarte precis, nu mai poti fii la fel de generos cu relatia respectiva, intervin contradictii pe care nu le mai intelegi. La un moment dat, viata te poate contrazice si iti pierzi toate reperele.

Pentru personajul tau din telenovela, dragostea ocupa un loc foarte important. Ce rol are iubirea in viata ta?

Pot sa spun ca sunt un om care inca mai crede in iubire. Zic "inca" pentru ca sunt oameni care nu mai cred asta. Stau cu cineva doar ca sa nu fie singuri, se conformeaza unor "reguli sociale". Insa daca nu iubesti un om, nu merita sa stai langa el sau sa te sacrifici. De fapt, nu te sacrifici pentru relatia respectiva, ci te sacrifici pe tine. Se zice ca menirea fiecaruia e sa caute iubirea si, paradoxal, nu poti sa o gasesti decat daca te iubesti pe tine foarte tare. Cine nu e innebunit dupa perioadele in care te simti indragostit, cand plutesti si nimic nu mai conteaza si nu te mai enerveaza? Si, cine stie, poate ajunge sa dureze...

Fotografii: Ionut Staicu

Articole recomandate

Dana Nalbaru a rabufnit. Replica usturatoare pe care a dat-o fanilor dupa ce i-au spus ca a imbatranit si nu se mai ingrijeste! Dana Nalbaru a rabufnit. Replica usturatoare pe care a dat-o fanilor dupa ce i-au spus ca a imbatranit si nu se mai ingrijeste!
Dana Nalbaru a replicat vehement după ce a primit un mesaj de la o internaută, care îi spunea că ar fi cazul să acorde mai multă atenție felului în care arată. Vedeta a postat pe blogul sau un mesaj acid, prin care o pune la punct pe admiratoare. 
Asa arata apartamentul de 1,4 milioane de euro al Deliei. Zici ca e palat! Asa arata apartamentul de 1,4 milioane de euro al Deliei. Zici ca e palat!
Delia Matache si sotul sau Razvan Munteanu traiesc pe picioar mare. Cei doi soti si-au cumparat de curand un apartament de lux in Capitala, pe care au dat o suma imensa, 1,4 milioane de euro.  Surse apropiate vedetei au marturisit ca este vorba despre un penthouse întins pe două
Bucurie uriasa pentru Sanda Nicola. A invins cancerul si acum este insarcinata Bucurie uriasa pentru Sanda Nicola. A invins cancerul si acum este insarcinata
La 38 de ani, atunci cand nu mai avea speranta ca va putea sa fie mama, Sanda Nicola a primit cea mai frumoasa veste: este insarcinata! Jurnalista si sotul sau, Liviu Iolu, sunt in culmea fericirii si au tinut sa le impartaseasca prietenilor si cunoscutilor vestea intr-un mod inedit.Stirista de la
Adelina Pestritu, prima reactie despre despartirea de Speak! Adelina Pestritu, prima reactie despre despartirea de Speak!
Adelina Pestritu se afla de cateva zile, singura in Maldive. Aceasta escapada i-a facut pe multi sa creada ca vedeta s-a despartit de iubitul sau Speak. Astfel, in presa si pe retelele de socializare s-a imprastiat rapid zvonul ca prezentatoarea TV i-ar fi spus adio lui Speak. In realitatea insa,
Vesti triste despre Monica Anghel: Vesti triste despre Monica Anghel: "Am facut o semipareza"
Monica Anghel a povestit de curand ca trecut prin clipe dramatice in urma cu doi ani. Artista a povestit, pentru "Agentul VIP", ca a avut grave probleme de sanatate. A fost sfatuita de trei medici in aceeasi zi sa se opereze de urgenta, altfel risca sa nu poata merge!„Sunt bine, am
Andreea Marin, o noua cearta in public cu sotul sau. Andreea Marin, o noua cearta in public cu sotul sau. "Zana" are probleme in casncie"?
Andreea Marin si-a bagat de curand sotul intr-o noua sedinta. Astfel, dupa cearta de anul trecut in parc, Tuncay si Andreea Marin au fost surprinsi din nou in discutii aprinse. "Zana" parea foarte suparata pe sotul sau si l-a certat in public, in timp ce se aflau la un restaurant. Tensiunil

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!

»