Skip to article

De ce sunt femeile imprevizibile?

De ce sunt femeile imprevizibile?
Barbatii considera ca, in general, femeile nu prea stiu ce vor. Incearca sa le inteleaga, sa patrunda in mintea lor si tocmai cand se bucura ca, in sfarsit, au inceput sa le "talmaceasca", constata o rasucire la 180 de grade care ii lasa cu gura cascata. Imprevizibile, sensibile, nastrusnice, exuberante, mereu egale cu ele insele intr-o ecuatie numai de ele stiuta, femeile ii pun intotdeauna in dificultate pe barbati si ii provoaca la o cercetare amanuntita a mintii feminine, atat de intortocheat creionate.

Sunt femeie si pot spune ca reprezint cu succes aceasta specie. Prin urmare, comportamentul meu a avut acelasi efect de derutare asupra barbatilor. M-am intrebat de multe ori de ce ei recepteaza putin altfel ceea ce vrem noi sa transmitem, de ce sunt atat de superficiali si de grabiti in a ne eticheta drept "dezorientate, schimbatoare, complicate", de fapt, mult prea complicate pentru rabdarea lor limitata. Nu intentionez o ofesiva la adresa lor, nici nu vreau sa fiu catalogata ca o misandra, plictisita si scarbita de tot ceea ce este de gen masculin. Doamne fereste! Scopul articolului meu este de a gasi cateva raspunsuri si cateva solutii care sa acopere cu folos ceva pagini ale unui mic ghid de intelegere a femeii. Pentru ca avem nevoie sa fim intelese asa cum suntem noi cu adevarat, pentru ca avem nevoie de mai multa rabdare si de multa atentie din partea lor.

Haideti, dragele mele, sa vedem unde este buba, sa analizam impreuna , psihologic si fiziologic, barbatul si femeia inca de la inceputurile lor, din stadiul embrionar.

In burtica mamei, in primele luni de viata, embrionul nu are un sex anume, acesta se va fixa putin mai tarziu si va creiona caracteristicile sexuale ale fiecarui bebelus. Asadar, se pare ca in stadiul initial, toti suntem la fel, niste omuleti mici si neajutorati, dependenti de lichidul din burtica mamei si de placenta care ne hraneste. Apoi incepem sa ne dezvoltam in mod diferit in functie de hormonii care diferentiaza baieteii de fetite. Testosteronul e responsabil pentru caracteristicile masculine, iar progesteronul si estrogenul pentru cele feminine. Se pare ca avem aici un raspuns: hormonii sunt de vina; ei ne invata cum sa fim fete sau baieti, pentru ca daca hormonul masculin imprima individului trasaturi dure, agresivitate, impulsivitate, cei feminini le fac pe fetite sa fie delicate, fragile, sensibile. De mici, ele deja isi cunosc locul si rolul intr-o relatie cu un baiat. Imi amintesc cat de fericite eram, eu si prietenele mele, cand ii prindeam pe baieti sa ne jucam "de-a mama si de-a tata". Eram foarte serioase in a ne exercita meseria de mama (a papusilor) si de sotie si ne placeau responsabilitatile. Pe baieti ii trimiteam la serviciu si doar atat, in timp ce noi aveam si un job, dar aveam grija si de copiii-papusi si de case. Baietilor nu prea le placea jocul asta si pe atunci nu pricepeam de ce. Aveam sa descopar motivul mai tarziu, cand am inteles ca, psihologic, interiorul baietilor e altfel construit decat al nostru. Ei sunt independenti, cu mintea ahtiata dupa tot ceea ce inseamna tehnologie, explorare, cunoastere, modalitati cat mai variate de a face bani si nu in ultimul rand, dupa sex. Pe de alta parte, femeile, se impart in trei categorii: cele sensibile, dependente afectiv si material de barbat, familiste convinse, cele agresive, puternice, independente, centrate pe cariera si cele din categoria de mijloc, care imbina familia si cariera. Si, totusi, indifferent cum ar fi, femeile si barbatii au nevoie unii de altii. Pentru ca, desi atat de diferiti psihologic si fiziologic, reprezinta unul pentru altul o latura complementara.

Barbatii gandesc foarte simplu lucrurile, au o vizune obiectiva asupra situatiilor si sunt extrem de practici si de pragmatici; femeile gandesc intr-un mod mai complicat, pentru ca ele nu analizeaza cu mintea, ci cu sufletul, fiindca la ele afectivul trebuie neaparat satisfacut, asta le asigura linistea interioara care le mentine in forma pentru a face fata altor responsabilitati.

Am incercat o analiza simpla, zic eu, a relatiei barbat-femeie care m-a ajutat sa concluzionez cumva ca femeile chiar stiu ce vor, dar o spun in felul lor, important pentru un barbat este sa incerce sa "simta" femeia si nevoile ei si nu s-o inteleaga, pentru ca lui ii va fi greu sa invete limbajul semnelor pe care i le transmite ea. De ce? Fiindca barbatii sunt repeziti, n-au rabdare sau nu au dispozitia sufleteasca necesara ori de cate ori e nevoie sa-si asculte partenera cu adevarat. Fiindca barbatii nu inteleg de ce ele tind sa complice lucrurile in loc sa le simplifice, de ce se supara asa din senin cand ei de fapt n-au gresit cu nimic.

Asadar, dragele mele, nu trebuie sa disperati! Va trebui sa ne invatam barbatii sa ne descopere incetul cu incetul, sa fie mai atenti la ceea ce le transmitem noi, sa ne inteleaga nevoile afective si sa constientizeze ca atata vreme cat facem parte de pe planete diferite (un psiholog american considera ca femeile vin de pe Venus, iar barbatii de pe Marte) nu vom putea fi pe deplin fericiti decat acceptandu-ne asa cum suntem si incercand sa gasim un limbaj comun in care sa comunicam.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!