Skip to article

El matur, ea fetita

El matur, ea fetita
Se spune ca varsta nu conteaza, importanta este iubirea si chimia care exista intre cei doi care formeaza un cuplu.

Nu stiu exact de ce, dar toata lumea se simte datoare sa isi dea cu parerea referitor la acest subiect - diferenta mare de varsta in cuplu. Iar parerea pe care o ai despre acest subiect depinde foarte mult de ce parte a baricadei esti: daca esti femeie sau barbat, daca esti mama sau nu, daca esti trecuta de patruzeci de ani sau daca ai saptesprezece-optsprezece ani.

Anumiti barbati simt o nevoie instinctiva si de nestapanit de a avea relatii doar cu fete tinere, care eventual nici nu erau nascute la aniversarea lor de treizeci de ani. Si oricat de discutabila din punct de vedere moral ar fi aceasta alegere, ii intelegem pe de o parte, nu-i asa? Fetele de nici douazeci de ani sunt fragede, vesele, nu au inca principii rigide si ferme de viata cu care ei sa se lupte, nu sunt nici acrite, nici obosite, nu au nici cearcane, nici celulita, nici copii din prima casnicie, nici parinti bolnavi de care sa aiba grija... Toate avantajele sunt la ele, toate voturile par sa fie in favoarea lor, cum sa nu li se para lor, barbatilor trecuti de prima tinerete, atragatoare si apetisante?

Pe de alta parte nu-i asa ca le intelegem si pe tinerele fete care aleg barbatii mai in varsta in locul pustilor de seama lor? Desi EL e de-o seama cu tati sau poate chiar putin mai mare, nu e atat de rigid, moralist si sever ca tati, nu o trateaza ca pe o fetita ci ca pe o femeie, ceea ce e de-a dreptul imbatator la saptesprezece-optsprezece ani, nu e nici obosit, nici serios ca tati, dar totusi e protector, are experienta de viata, si langa EL, EA se simte femeie in toata firea... Ca sa nu mai vorbim ca nu bajbaie neindemanatic, stangaci si emotionat la capitolul sex precum baietii de varsta ei, ci stie exact ce, cum, cand... si mai ales... unde... Si mai exista si avantajul ca atunci cand vine sa o ia de acasa, poate sa il lase linistita sa servesca o bauturica cu tati pana se dichiseste ea, ca sigur au ce sa isi spuna, doar au amintiri din aceleasi timpuri, au coexistat impreuna in perioada comunismului de care ea a citit doar in cartile de istorie...

Totul pare sa aiba sens, de ce atatea probleme ?
Desigur, ea il iubeste si nu o intereseaza puterea lui financiara, faptul ca o poate lansa in carierea si ii poate asigura un viitor linistit din punct de vedere financiar, l-ar iubi si daca ar fi imbracat intr-o salopeta si ar lucra in schimburi la salubrizare...
Desigur, el o iubeste pentru maturitatea ei in gandire, pentru calitatile ei de gospodina si pentru bunatatea ei...

Lumea vorbeste, ei si? Cainii latra, ursul trece, ei sa fie fericiti! Cat timp? Un an, doi... zic gurile rele... Ei si? Mai crede cineva in iubirea vesnica?
Totul e in regula, care e problema?

Problema e sa nu fii tu mamica fetei, pentru ca daca ai leganat-o noapte de noapte, daca ai ingrijit-o si ai alintat-o de cand era mica cat o papusica, un bebelus total dependent de tine, daca ti-ai petrecut serile adormind-o cu povesti cu printi si printese si iubire adevarata, s-ar putea sa ai o problema cu eventualul ginere caruia nu stii daca sa i te adresezi cu TU pentru ca iese cu fata ta sau cu DUMNEAVOASTRA ca semn de respect pentru parul lui alb... Dar poate ca un parfum scump, o masina, un inel, te fac sa fii mai putin rigida in principii si mai ingaduitoare... dar daca NU ?

Citeste despre

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!