Skip to article

30 de ani, momentul bilantului

30 de ani, momentul bilantului
Sunt in ajunul unei date importante si simt nevoia unui bilant. Un moment important pentru ca in decembrie implinesc 30 de ani! Bunica mi-ar spune ca sunt deja batrina si nu am realizat mare lucru - pentru ea, a fi realizata inseamna sa ai o slujba sigura, sa fii maritata si sa ai copii, iar eu ( saracuta!) nu am nimic din toate astea, insa spre fericirea mea ma simt o femeie implinita. De ce? Pentru ca din fericire nu trebuie neaparat sa fiu maritata pentru a sta cu un barbat, slujba mea e mult mai sigura decat postul de profesor care ma astepta in Romania, iar copii se pot face (tin pumnii) .

Imi dau seama ca cei cinci ani petrecuti in afara tarii mi-au schimbat complet modul de a vedea lucrurile; locul in care traiesti isi pune a mprenta asupra convingerilor personale in mod foarte puternic. De exemplu, in Italia, unde mi se intampla sa traiesc acum, o persoana la 30 de ani e considerata la inceputul vietii. Aici tinerii termina studiile univesitare in jur de 30 de ani si marea majoritate se casatoresc dupa 35, daca o fac!

In Franta, in schimb, situatia e mult mai apropiata de cea Romaneasca din acest punct de vedere. Acolo tinerii termina studiile si se casatoresc mult mai repede, chiar daca si in Franta exista un imens numar de cupluri care decid pentru traiul in comun fara a trece pe la primar!

Fac o rapida trecere in revista a situatiei colegilor mei de liceu si imi dau seama ca sunt una din cele doua fete care nu s-au casatorit, sau cel putin nu inca. Deci din punctul asta de vedere sunt in intarziere si raportat la ideile celor de varsta mea, nu doar la cele ale bunicii. Aproape 90% din cei casatoriti au cel putin un copil, de unde o alta intarziere si, evident, au sau lupta pentru un post sigur (profesor sau un alt functionar al statului!).

Deci: am aproape 30 de ani, am o slujba ce imi place, un partener ce are acelasi mod de a vedea lucrurile ( de cele mai multe ori), un caine, locuiesc la malul marii asa cum mi-am dorit dintotdeauna si programez itinerariul pentru vacanta ce urmeaza sa mi-o fac cadou (pentru ca locurile noi, calatoriile in locuri sugestive, sunt marea mea pasiune). Pentru primii 30 de ani bilantul e probabil un pic egoist, dar pozitiv.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!