Skip to article

Toaletele ecologice- un pas spre Europa

Toaletele ecologice- un pas spre Europa
Si-au facut aparitia de ceva timp prin parcuri niste cabinute gri-verzi la care dai fuga cand esti stresat: WC-urile ecologice.

Trebuie sa recunosc ca prima data cand am intrat intr-unul eram cu prietenul si dupa ce-am deschis usa, i-am spus bucuroasa ca miroase fain! Dupa cum era de asteptat, a crezut ca rad de el. S-a convins ca nu era asa si ca, poate pentru prima data in Romania, un WC public mirosea acceptabil. Sa mai spuna cineva ca odorizantele nu fac minuni!

Sa fim seriosi. Oricine s-a dus macar o data la un WC public. Si cred ca nimeni nu a fost multumit de "calitatea serviciilor". In afara de faptul ca s-a pus taxa (in medie 5.000 lei distractia) nu e nimic schimbat. Ma gandesc si eu, asa, ca pe zi tot s-or duce 50 de persoane. Ori 5.000, fac 250.000. Pe luna 7.500.000. Si cum nu pot sa cred ca toti banii ii revin ingrijitoarei, cum nu cred nici ca se duc pe produse de curatenie, sunt foarte curioasa ce se intampla cu ei si si mai curioasa de ce WC-urile publice arata in continuare asa cum arata.

Poate ca e un subiect oarecum tabu, insa nu v-ati gandit niciodata cum ar fi daca nu am mai fi nevoiti sa cumparam ceva de la vreun restaurant sau fast-food doar pentru a putea merge la baie? De aici rezulta entuziasmul meu nemarginit in ceea ce priveste WC-urile ecologice. In primul rand, sunt curate. Pe urma, sunt fara taxa. Mi s-a intamplat de cateva ori sa nu am marunt si sa nu ma mai duc la baie de jena ca trebuie sa schimb sau pur si simplu din imposibilitatea de a schimba banii. Sunt multe si bine amplasate. Cred eu ca sunt foarte destept asezate in parcuri, tocmai din cauza ca acolo este mult mai greu sa gasesti un WC; in felul acesta sunt scutite si tufisurile de ingrasaminte naturale. Plus ca sansa ca vreun nebun sa intre "din greseala" in toaleta femeilor este destul de mica, de vreme ce nu exista WC-uri ecologice in functie de sex.

Ar fi si cateva inconveniente care-mi trec prin minte, si anume faptul ca e imposibil sa nu te vada un parc intreg ca alergi cu disperare spre toaleta; daca ai prieteni mai dezaxati sau vrea cineva sa te bage in sperieti n-are decat sa zgaltaie putin cabina (am vazut si din astia, care se amuzau copios; sunt curioasa cum se simtea cel dinauntru...) si ar mai fi ultimul inconvenient... curatarea lor! Nu va doresc sa fiti prin preajma vidanjorilor in momentul in care le curata. Pot spune doar atat: iti dau lacrimile!

Si in final, daca tot m-am apucat sa vorbesc despre asta, imi aduc aminte o imagine care pot spune ca m-a socat: un WC ecologic, amplasat in mijlocul strazii, pe un refugiu dintr-o statie de tramvai. Ma intreb de ce l-or fi pus chiar acolo. Si ce legatura avea cu tramvaiul...

In fine... am ajuns sa pledez pentru niste WC-uri insa adevarul este ca si aceste cabinute, oricat ar fi de ingrat rolul lor, sunt un pas inainte spre civilizatie.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!