Skip to article

Pesterile din Romania

Pesterile din Romania
Nici o roca de pe Terra nu confera peisajului atata frumusete si farmec precum calcarele. In Carpatii ce inconjoara Transilvania, cu deosebire in Carpatii Meridionali sin Muntii Apuseni, cununile stralucitoare de calcar ii impodobes, dandu-le un plus de semetie si mister. Mister pentru ca ei inca ascund in adancuri pesteri incarcate cu flori de piatra, care asteapta sa fie descoperite de speologi.

Teritoriul Romaniei, desi nu are decat 4.500 kmp ocupati de calcare, poseda formatiuni carstice bogate si variate si peste 12.000 de pesteri inventariate pentru cadastrul national. O buna parte din cei peste 1000 km de galerii, puturi si sali, unele adevarate palate subterane cu geode de cristale de calcit si mai rar de aragonit, altele adapostind haotice ingramadiri de bolovani de calcar, se afla in Transilvania.

Primii vizitatori ai pesterilor transilvanene au fost vanatorii paleolitici ai caror pasi au ramas imprimati in argila Pesterii Ciur-Izbuc si in crusta de calcit a Pesterii Vartop.
Acum vreo zece mii de ani, un artist din paleolitic a desenat pe peretii Pesterii Cuciulat contururile unui cal, a unei pantere si chiar a unui om. Oamenii din neolitic, au patruns si ei in Pestera Cioclovina Uscata din Hunedoara, in care au ascuns un tezaur hallstattian. Urmele lasate de oamenii evului mediu sunt mai numeroase, scoase la iveala de sondaje arheologice practicate in depozitele de umplutura la intrarea in multe pesteri din interiorul arcului carpatic.

Cele mai interesante si spectaculoase fenomene carstice de suprafata si subterane din Transilvania sunt concentrate in Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihor, muntii calcarosi ai Retezatului si Sebesului, Muntii Persani si Muntii Rodnei.

Platourile sunt un fel de coveti ce aduna apele de la suprafata si le introduc in subteran prin ponoare in galerii de pestera, de unde curg catre izvoare. Ele gazduiesc cele mai importante fenomene carstice. O astfel de situatie poate fi vazuta in Muntii Padurea Craiului, unde prin gura Pesterii de la Vadu Crisului, iese un parau cu apa bogata si limpede. El vine din inima muntelui, inganat de poteca turistica, luminata electric. Pitorescul peisajului, salbaticia peretilor care formeaza defileul Crisului Repede si posibilitatea de a vizita usor Pestera de la Vad, amenajata si electrificata, atrage ca un magnet pe iubitorii de drumetie. Alte pesteri de trei stele din Muntii Padurea Craiului sunt Pestera Meziad, Pestera cu Apa de la Bulz si Pestera Vantului, cea mai mare din Romania (34.000 m).

La randul sau, platoul inalt al Muntilor Bihor ne ofera fenomene carstice unice datorita mozaicului geologic care a condus la fragmentarea retelelor de pesteri. Pentru a ne convinge este suficient sa parcurgem traseul turistic de o zi - Padis-Poiana Ponor -Cetatile Panorului-Cheile Galbenii. Urmand firul paraului Tranghiesti, vedem cum dispare intr-un ponor pentru a reapare in Izbucul din Poiana Ponor (cunoscut obiectiv turistic), ca sa dispara din nou prin ponoare in capatul acestei poieni si sa reapara sub portalul Cetatilor Ponorului. Dupa ce traverseaza imensa pestera, raul subteran, marit de apele retelei Lumea Pierduta, iese la zi prin Izbucul Galbenii.

Urmeaza chei, tunele, cascade pana in Poiana Florilor, unde calcarele dispar pentru a ceda locul rocilor impermeabile. In Muntii Bihor turistii pot vizita, in afara de Cetatile Ponorului si Cetatea Radesei de trei stele, inca doua pesteri de patru stele: Pestera Ursilor (amenajata si electrificata) si celebrul Ghetar de la Scarisoara.

Ar fi inca multe de spus despre pesterile din Transilvania... Voi mai aminti de Muntii Rodnei din Carpatii Orientali. Aici sunt calcare stratificate care au generat unul dintre cel mai importante sisteme subterane din Romania, sistemul Tausoare-Zailon. Doua pesteri ne retin atentia in mod deosebit. Baia lui Schneider, din apropierea statiunii turistice Valea Vinului, ne atrage prin abundenta cristalelor aciculare de aragonit. Un invelis de "braduleti" minusculi albi si delicati, foarte fragili, acopera o parte din pereti si tavan. Din nefericire, aceasta podoaba unicat din Romania este sfaramata in mare masura de vizitatori inconstienti de importanta acestor formatiuni. La randul ei, Pestera de la Izvorul Tausoarelor detine recordul de denivelare in Romania prin cei 432 m ai sai. Intregul sistem impresioneaza prin salile uriase, prapastii, cascade, puturi si hornuri si prezinta interes stiintific prin cristalizarile de ghips si depozitele aluvionare.

Pestera a fost prima casa a omului, si intoarcerea acasa este intotdeauna generatoare de sentimente puternice. De aceea, pestera atrage, inspira si recheama speologul. Aici invatam sa luam cu noi la plecare doar imagini si amintiri si sa lasam doar urma pasilor nostri.

Sursa: Crim Tabere

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!