Skip to article

Workaholismul - moft sau boala?

In societatea contemporana, familia prevaleaza ca importanta, dar se remarca anumite modificari, provocate de devalorizarea familiei si acordarea unei atentii tot mai mari activitatii de munca.

Acest lucru a creat terenul propice aparitiei workaholismului sau dependentei de munca. Workaholismul se caracterizeaza prin ?nevoia incontrolabila de a munci fara incetare?; este o relatie patologica intre om si munca lui, care provoaca modificari ale dispozitiei interne, prin stari compulsive, pierderea controlului, sanatatea precara si scaderea interesului pentru viata sociala.

Datele statistice au condus la ideea, ca o persoana nu poate munci mai mult de 12 ore pe zi, timp de sase sau sapte zile pe saptamana, fara a suferi de tulburari fizice si psihice.

Omul caruia ii place munca este atras de procesul muncii si este axat pe obtinerea rezultatului final. Workaholismul este definit de multi psihologi, ca fiind o boala. Numarul covarsitor al deceselor datorate workaholism-ului, precum si unor alte serii de reactii adverse ale supramuncii a atras atentia cercetatorilor din domeniul psihologiei.

Cercetatorii de la Institutul National de Sanatate Psihologica din SUA au facut o paralela intre omul rational si maimuta, care, exact ca si omul, determina singura, de cat efort are nevoie pentru atingerea scopului. Cand remunerarea este usor de obtinut, ea munceste mai bine, dar mult mai lent si mai relaxat. Daca i s-ar bloca gena, responsabila de formarea ?hormonului multumirii?, maimuta nu ar mai observa recompensa si va continua sa munceasca pana la epuizare.

Workaholismul - moft sau boala?Totusi, workaholicii au satisfactiile lor. Unii dintre acestia sunt convinsi ca nu ar fi ajuns la performante, daca la timpul potrivit nu se dedicau in totalitate muncii lor. Altii primesc satisfactie de la procesul in sine, cand inteleg, ca rezultatul obtinut fusese candva aproape o utopie. Implicandu-se pana peste cap in activitatea ce o desfasoara, workaholicii inceteaza sa mai observe ce se petrece in jurul lor, ei nu se mai bucura de duminicile petrecute impreuna cu familia, de plimbarea in parcul de distractii cu copilul, de cina romantica cu persoana iubita etc.

Dar exista situatii cand workaholismul este o masura fortata. Cand intr-o companie lipseste notiunea de time-management, iar munca in week-end devine o normalitate, nu mai este vina angajatului, ci a conducatorului in munca. Si astfel de firme sunt multe, printre care firme mari, cunoscute pe piata interna.

Workaholismul este mai prezent in randul angajatiilor cu studii superioare decat in randul muncitorilor cu un nivel educational mai scazut. Acest lucru este explicat printr-o mai mare responsabilitate si un nivel al stresului mai ridicat, pe care le implica un nivel superior in ierarhia organizatiei.

Dezvoltarile tehnologice au determinat o cultura a vitezei, in care angajatul trebuie sa indeplineasca mai multe activitati simultan si este supraincarcat cu sarcini, pe care trebuie sa le indelineasca in cel mai scurt timp.

Astfel, numarul orelor de munca creste datorita termenelor limita foarte exigente, iar limita intre timpul afectat muncii si cel afectat familiei se diminueaza, spatiul casnic fiind invadat de sarcinile de serviciu.


Sursa:

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!