Skip to article

Plantele aromatice si dieta mediteraneana

Diferentierea plantelor in plante aromatice, legume, verdeturi si fructe s-a facut abia acum cateva secole. In antichitate chiar pana in Evul Mediu, grecii, romanii, arabii, chinezii si hindusii atribuiau plantelor calitati terapeuticesi le includeau in dieta zilnica. Plantele erau consumate crude sau gatite, in combinatie cu feluri de mancare din peste si carne.

Modelul alimentar cretan include o gama larga de plante (verdeturi salbatice, legume, fructe si seminte) cunoscute drept "plante aromatice de bucatarie". Aceasta definitie vrea sa spuna ca, daca sunt consumate zilnic, aceste plante ajuta la sanatate si asigura o viata mai lunga. Pentru un bucatar din Grecia Antica sau din Evul Mediu, laptuca, sofranul, sparanghelul, ridichile, rodiile, frunzele de padure intrau in aceeasi categorie ca salvia, sparanghelul, maghiranul, frasinelul. Extrasele din textele grecilor antici dovedesc ca majoritatii verdeturilor, legumelor, fructelor si plantelor aromatice le erau atribuite calitati terapeutice eficiente.

Stramosii greci, precum si vechii romani, au reusit sa distinga peste o mie de specii de plante, au intocmit descrieri amanuntite ale proprietatilor lor particulare si au facut recomandari de folosirea lor in bucatarie.

Odata cu caderea Romei , toate cunostintele despre plante acumulate in secolelel anterioare s-au raspandit in Bizant si in lumea araba.

In perioada bizantina, plantele aromatice si vegetalele erau asociate cu clasa de jos a societatii, prin urmare rareori erau folosite la mesele bogate ale expertilor in arta culinara. Pe de alta parte aceasta dieta modesta si necostisitoareera foarte apreciata de oamenii de rand si de clerici.

In Evul Mediu, considerat drept epoca de aur a botanicii plantele aromatice si vegetale au cunoscut o larga raspandire in curtile si gradinile manastirilor.

In timpul lui Carol cel Mare, regele francilor s-a ordonat intocmirea unei liste cu cele mai valoroase plante aromatice prietena doctorului si mandria bucatarului, dupa care s-a trecut cultivarea acestora.

Tot in Evul Mediu, in Creta a fost publicat un manual de botanica despre medicamente si retete utile in care se foloseau plantele aromatice. Aceste cunostinte specializate si altele au fost pastrate in secret si utilizate in anii care au urmat in manastirile din jurul Greciei (muntele Athos, Creta, Peloponez, Cipru) si apoi cunostintele s-au raspandit printre oamenii obisnuiti si au fost intens folosite de gospodinele de la tara. Acestora le placea sa experimenteze diverse gusturi si arome. Ei savurau painea aromata, placintele umplute cu legume si verdeturi, mierea, branza, vinurile si plantele aromate.

Inselatoarele golase dealuri si lanturi muntoase ale Cretei, peisajul stancos, crangurile dese de maslini, petecele de pamant necultivat, chiar si coasta accidentata gazduiesc o flora extrem de interesanta, o incrucisare unica a florei europene, africane si asiatice.Multe din speciile de plante specifice Cretei s-au naturalizat de fapt de pe alte continente cu secole in urma. Astfel flora cretana include 57 de specii originare din Asia, care nu se mai intalnesc nicaieri, si 231 specii care nu se intalnesc in Grecia de uscat.

Desi din cele 5 insule din Mediterana: Sicilia, Sardinia, Cipru, Corsica si Creta, Creta este cea mai mica, ea gazduieste flora cea mai bogata, cu un numar de specii record: Multe din verdeturile, plantele aromatice, fructele si semintele de pe insula asta nu se pot gasi nicaieri in lume.

Nici o alta flora de pe pamant nu a fost atat de amanuntit studiata ca flora insulei creta. Totul a inceput in secolul XV-lea, cand pe insula creta a sosit un numar mare de botanisti, farmacologi, istorici su calatori pentru a examina in amanuntime flora locala. Tot atunci a inceput inregistrarea speciilor locale de plante.

In general calatorii si oamenii de stiinta care vizitau insula erau fascinati de flora si de obiceiurile culinare din insula.

In 1999, Centrul national pentru alimentatie din Grecia a initiat un studiu la scara mare cu privire la valoarea nutritiva a unui grup de 17 plante salbatice diferite care erau folosite in retetele de musaca de cartofi si diverse placinte.

In urma examinarii stiintifice s-a confirmat existenta flavoridelor, substante de origine vegetala continand flavone in diverse combinarii si cu activitati biologice variate. Aceste substante sunt antioxidante si se gasesc in fructe si legume. Cercetarile medicale au dovedit actiunea pozitiva a flavoridelor in prevenirea bolilor cardiovasculare si tumorilor. Plantele aromatice sau verdeturile crude folosite la placintele cretane sunt bogate in flavoride, dar cantitati insemnate sunt retinute chiar si dupa prepararea placintelor. Plantele aromatice si legumele bogate in flavoride sunt: chimenul dulce, prazul, floarea de mac, macrisul, morcovul salbatic.

Partile verzi ale papadiei sunt bogate in vitamina A. Urzica este o sursa importanta de fier si betacaroten. Cicoarea este bogata in vitamina B12 care este necesara functionarii celulelor. Semintele de trandafir salbatec sunt bogate in vitamina C, iar roscovele in proteine. Menta si cimbrul au propreitati antiseptice si antimicrobiene, in timp de salvia este folosita la la vindecarea ranilor din cavitatea bucala. Compozitia chimica a strugurilor este asemanatoare laptelui de mama, in timp ce consumarea unui pahar de vin rosu protejeaza arterele inimii. Fructele furnizeaza fibre vegetale si minerale din belsug, fapt care ajuta la functionarea intestinelor.

Epidemiologii, doctorii si nutritionistii moderni considera ca plantele aromatice, verdeturile salbatice si fructele din zona mediteranei sunt "incarcate" cu energie solara. Soarele de deasupra Mediteranei pare sa exercite o influenta extrem de benefica asupra tuturorplantelor comestibile cu efecte uluitoare asupra sanatatii omului.

Sintetizand cele 8 puncte de baza ale dietei mediteraneene, puncte de plecare spre o viata mai sanatoasa ar fi:

Procent mare de lipide monosaturate (ulei de masline), lipidesuprasaturate (unt, untura de porc)
Consum moderat de alcool (1-2 pahare de vin rosu pe zi)
Consum mare de verdeturi/legume
Consum mare de cereale (inclusiv paine integrala)
Consum mare de fructe
Consum mare de plante aromatice
Consum redus de carne si produse din carne
Consum redus de lapte si produse lactate

Aceste opt puncte principale stau la baza piramidei alimentare a dietei mediteraneene dupa care alimentele ar trebui consumate in aceasta ordine:

Aluaturi, paste, orez (baza piramidei)
Verdeturi, legume, fructe, plante aromatice
Masline si ulei de masline
Lactate
Peste
Pui, carne de pasare
Fasole, legume si fructe uscate
Cartofi
Oua
Dulciuri
Carne (varful piramidei)

Citeste despre

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!