Skip to article

Dieta semivegetariana si vegetariana

Dieta semivegetariana si vegetariana
Persoanele care nu mananca deloc carne invoca adesea motive de ordin filozofic, cultural sau etic. Este preferabil sa cunoasteti insa foarte bine regulile dieteticii, pentru a nu va expune la carente grave.

Dieta semivegetariana (lacto-vegetariana) exclude din alimentatie toate tipurile de carne, inclusiv pestele.

Dieta vegetariana exclude din alimetatie toate produsele de origin animala, inclusiv lactatele si ouale.

Acest mod de alimentatie este adoptat de obicei din motive morale, mai rar obiectivul sau fiind slabirea. In aceste diete sunt evitate si:

Produsele rafinate sau procesate industrial: fructele si legumele provenite din agricultura traditionala, cerealele rafinate, painea alba;

Produse (semi)preparate, conservate, congelate;

Zaharul alb (care se inlocuieste cu zaharul brun din trestie, nerafinat sau cu miere);

Legumele si fructele deshidratate;

Bauturile indulcite: racoritarele si cafeaua;

Alcoolul si tutunul.

Adoptand o alimentatie din care sunt excluse produsele de origine animala, putem fi siguri ca nu ingeram prea multe grasimi saturate si ca nu ne vom deda la veritabilele orgii de unt, untura, lapte integral si branzeturi - situatie care poate surveni pentru a compensa, mai mult sau mai putin constient, lipsa de carne.

Dar principiul obiectiv al regimului vegetarian sau lacto-vegetarian este acela de a nu manca alimente pentru obtinerea carora a fost sacrificat un animal.

Cum actioneaza?

Dieta semivegetariana si vegetariana

Alimentatia (lacto-)vegetariana fiind mai putin variata decat cea obisnuita, in mod automat se mananca mai putin si deci se slabeste. De asemenea, se ingereaza mai putine lipide si mai multe glucide; astfel aportul caloric global este redus.

Cantitatea substantiala de fibre continuta in alimentele permise in dietele vegetariene si lacto-vegetariene (legume, fructe, cereale integrale) are un efect satietogen. In plus, asa cum observam deja, o mica parte a lipidelor este evacuata in scaun fara a fi asimilata.

Puncte forte

Cei ce urmeaza diete lacto-vegetariene ingereaza mai putine grasimi saturate, iar adeptii dietei vegetariene deloc.

Vegetarienii au o alimentatie de calitate, bogata in anumite vitamine si minerale, saraca in aditivi: cereale integrale, fructe si legume provenite din agricultura biologica, dar nu alimente industrializate.

Puncte slabe

Riscuri de diverse carente pentru vegetarieni si lacto-vegetarieni amatori:

Carenta de lizina si metionina: la fiecare masa trebuie asociate cerealele cu leguminoasele, pentru un aport suficient de aminoacizi esentiali (pe care organismul nu-i poate sintetiza).

Carenta de fier. Mancati suficiente legume uscate si legume verzi cu frunze.

Carenta de calciu, indeosebi in cazul regimului vegetarian. Mancati suficiente legume uscate si verzi, cu un continut ridicat de calciu.

Carenta de iod, daca nu mancati suficiente legume verzi. Iodul se gaseste deopotriva in sarea de masa si in alge.

Dieta

Cele doua diete propun o alimentatie pe baza de:

Cereale complete provenite din agricultura biologica;

Leguminoase;

Soia si derivatii sai, precum tofu;

Legume si fructe provenite din agricultura biologica, de preferinta spalate si curatate inainte de consum, dar nu cojite, mancate crude sau gatite la abur.

La acestea se pot adauga, in cadrul dietei lacto-vegetariene:

Oua, lactate, branzeturi;

Miere, plante aromatice, mirodenii;

Uleiuri vegetale, obtinute prin prima presare la rece;

Sare marina nerafinata.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!