Skip to article

Cearta sau joaca?

Poate sa vi se para o prostie, dar eu nu cred ca o relatie este infiripata cu adevarat pana nu a trecut testul primei certi. Pe cat posibil una un pic mai profunda care creasca tensiunea, vocile si culoarea din obraji.

Prin intermediul ei pot vedea cu adevarat cat de implicata este cealalta persoana, cat de mult este dispusa sa cedeze, chiar daca acest lucru o enerveaza.

Nu se dezvaluie cu adevarat decat in situatii tensionate

De asemenea pot vedea si care sunt punctele sale nevralgice. Traiesc cu impresia ca cineva nu se dezvaluie cu adevarat decat in situatii tensionate. E adevarat ca odata aflate punctele nevralgice nu ma pot opri sa mai intep din cand in cand, asa in joaca. Si ca sa inteleaga, sa accepte ca sunt importanta si puternica si nu se poate juca cu sentimentele mele.

Si daca mie chiar imi place persoana respectiva e delicios sa pot sa o impac, sa ii dau cu aceasta ocazie ceva mai mult decat inainte. Mai arat si eu un pic de sensibilitate care apropie relatia suficient de mult incat sa il pot intreba fara sa ma jenez - ti-ar place sa mergem la mare impreuna?

Asa ca nu ma las - daca nu am motiv de cearta inventez eu unul din chiar primele saptamani. Nu poate fi prea complicat. Visele sunt mari, susceptibilitatea asemenea. Nu e asa de greu sa spui ceva care nu este la locul lui chiar daca nici macar nu crezi in el, nu este greu sa fii mai nesuferita, mofturoasa si cu pretentii decat de obicei. Daca chiar se supara, ii spun ca am glumit, ca il tachinam, ca desigur nu as fi crezut asa ceva despre el...

Repetitii pentru certurile adevarate

Cearta sau joaca?

Lui insa nu ii dau nevoie sa ma enerveze, ca sa ma puna cumva intr-o pozitie inferioara. Daca indrazneste il privesc cumva rece si fara interes si nu mai vede el. Acesta este neaparat un joc condus doar de mine, acestea sunt regulile si altele nu se accepta. E adevarat ca am mai fost si eu fraiera din cand in cand, dar mai bine fraiera la inceput decat mai tarziu.

E ca si cum am face repetitii pentru certurile adevarate care vor veni in viitor, certuri care au la baza ceva mai mult decat o mandrie un pic ranita sau o placere care nu a fost intuita, satisfacuta imediat cu zambetul pe buze. Trebuie vazut ce se va intampla atunci - va fi rational, va incerca sa ma asculte, sa ma inteleaga? Va incerca sa compenseze in alt fel sacrificiul pe care il fac pentru el?

Nu stiu totusi daca cearta asta mai mult in joaca arata intr-adevar ce se va intampla in viitor. Poate ca oamenii care par atat de dispusi sa cedeze la inceput, se plictisesc in timp... Sau pur si simplu reactioneaza altfel cand problema este de importanta majora sau cu implicatii deosebite. Si daca asa sunt numai inceputurile, atunci e cazul sa savuram din plin impacarea de dupa cearta... stragem asa amintiri placute si ganduri bune pentru ceasuri rele.

Citeste despre

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!