Skip to article

De ce trebuie sa tinem un jurnal?

De ce trebuie sa tinem un jurnal?
Adolescenta este un adevarat "laborator" de plamadiri ale personalitatii, pentru ca este perioada cea mai fragila si mobila a evolutiei fizice, psihice si sociale a tanarului.

In foarte multe scrisori imi scrieti despre vise "neimplinite", despre iubirea "imposibila", despre relatii "dezastruoase" tocmai cu cei pe care-i iubiti, si va intrebati neincetat: "De ce?".

Sunteti la varsta unui proces in zig-zaguri, cu salturi spectaculoase, dar si cu oprelisti, iar intrebarea "cine sunt?" devine uneori obsedanta.

Este varsta adolescentei, acea inchidere in sine, inchiderea sufletului in propriul jurnal; "el" va intelege, "el" stie cata suferinta duceti cu voi. Toate aceste "arderi" ale voastre nu inseamna decat studiul propriei deveniri, cautarea de sine, autodescoperirea si autovalorizarea.

Intr-adevar, voi ganditi altfel, intr-un mod foarte unic si personal, voi transformati valorile materiale si spirituale in modele si idealuri de viata. Nu am considerat niciodata adolescenta o criza, ci, dimpotriva varsta oglinzii si a creativitatii. Din consumator de cultura, adolescentul devine creator de cultura.

Este varsta curajului si a ideilor abstracte, a dramatismului, a conduitelor de tip "totul sau nimic", la toate aceste caracteristici adaugandu-se nevoia voastra de originalitate. Timpul cautarilor inseamna tot creatie.
De ce trebuie sa tinem un jurnal?


Scrieti-va ideile in jurnale. Este o terapie formidabila sa-ti recunosti sentimentele, chiar e necesar sa plangi daca trebuie. Numai tu cu jurnalul tau stiti cel mai bine prin ce treci. Framantarile tale sunt unice, asa cum esti si tu.

Creatia ta inseamna cunoastere. Tocmai asta te defineste pe tine si te leaga afectiv si cognitiv de cei din jur. Tot ce scrii, tot ce gandesti inseamna constructia constiintei de sine. Tu elaborezi trasaturi caracteriale (increderea, demnitatea, dorinta de dreptate, perseverenta); tot ce atingi cu sufletul tau se diferentiaza in unic.

Voi, adolescentii, cu entuziasmul si ardoarea varstei, dati succesiune vietii, intensitate, profunzime, voi dati valoarea existentei si sudati natural copilaria de maturitate. Noi, adultii, suntem mandri de voi, dar suntem mai infantili in a arata in vreun fel acest lucru.

Avem si noi mii de defecte, n-avem rabdare si timp sa fim mai multa vreme cu voi, sa va sprijinim trairile si confidentele, suntem oponenti, unii dintre noi ridiculizam, minimalizam sau marginalizam actiunile voastre, n-avem tact, chef de dialog.

In numele adultilor care se regasesc in aceste noncomportamente va cer iertare. Stim cu totii ca amestecul brutal in viata voastra va scoate din minti. Si pentru asta va cerem iertare.

Relatiile dintre generatii au fost mereu aceleasi, n-am invatat nimic noi, adultii, de la propria adolescenta, nici de la parintii nostri, iar voi, la randul vostru, veti fi tentati sa infranati adolescentilor ce vin aceleasi lucruri. Nu uitati asta!

E in legea firii sa pastram acest stres universal (intre generatii), tocmai pentru a fi voi in LUMINA , mai stralucitori, mai in arena vietii, pentru ca lupta din voi insiva nu s-ar vedea in afara. Adolescenta n-ar mai fi un generator de opinii si discutii in contradictoriu.

Ar fi plictisitor sa dispara dintre noi lupta; dezvoltarea personalitatii ar fi astfel infranata, adolescentul ar fi arid in sentimente. V-ati gandit la asta?

Sa nu va doriti sa cresteti prea repede!

Lumea adolescentilor e plina de emotii, de dorinte, este o lume a afirmarii si exaltarii. Sentimentele iau cu asalt tot ce e mai frumos si de nerealizat la prima vedere. La intrebarea ce v-a adus bun adolescenta, o tanara mi-a spus: "Mi l-a adus pe Dumnezeu!". De fapt, a vrut sa spuna ca l-a descoperit in inima sa.

Traiti frumos si scrieti-va in jurnale trairile. Dupa ani veti fi mandri de evolutia voastra si acest lucru va va da un sentiment mai profund de acceptare. Veti deveni maturi nu dintr-o data, ci progresiv, (cu incetinitorul).

Nu va doriti sa cresteti mai repede! Faceti o magie si intarziati aceasta varsta, pe care unii o numesc "ingrata", dar careia eu ii spun "dumnezeiasca". Si credeti-ma pe cuvant ca stiu ce spun!

Autor: Daniela Parvu

Articole recomandate

Educatia pariorilor-pas cu pas Educatia pariorilor-pas cu pas
Trăim într-o lume în care pasiunea sportului se împletește tot mai mult cu cea a pariurilor sportive. Tot mai mulți oameni, femei și bărbați deopotrivă, vor să simtă mai multă adrenalină urmărind în direct o
Cand este momentul sa duci copilul la psihoterapie Cand este momentul sa duci copilul la psihoterapie
Copilul tau spune mereu NU, este morocanos, nu doarme, refuza sa se joace cu altcineva decat cu tine, nu reuseste sa se adapteze la gradinita, are nevoie de sprijin si suport constant din partea unui adult desi nu mai este bebelus? Sunt cateva dintre problemele care ii duc pe unii parinti la
Insolatia in sarcina: simptome si primele masuri Insolatia in sarcina: simptome si primele masuri
Una dintre cele mai frecvente intrebari pe care un medic specialist obstetrician le primeste in perioada verii din partea pacientelor insarcinate este: pot merge la mare sau la piscina fara a pune in pericol fatul? Raspunsul este da, insa, spre deosebire de o perioada obisnuita, o gravida trebuie
Ce sa-i inveti pe copii in aceasta vara Ce sa-i inveti pe copii in aceasta vara
Timpul pe care copiii tai il vor petrece acasa in vacanta trebuie sa fie folosit in scopuri constructive. Acestia trebuie sa invete mereu, sa descopere lucruri noi si sa nu se plictiseasca nici atunci cand stau acasa cu familia. Nu incerca sa te concentrezi doar pe teorie sau teme, ci scoate-i pe
Cinci lucruri pe care trebuie sa le stii daca urmeaza sa devii mama Cinci lucruri pe care trebuie sa le stii daca urmeaza sa devii mama
A deveni mama este un punct esential in viata oricarei femei. Primele momente impreuna cu copilul iti vor ramane impregnate in memorie pentru intreaga viata. Dar, ai in vedere ca in viata unei mame apar schimbari importante si de multe ori ele pot fi coplesitoare. Adesea, te vei indoi de