Taxa pe mostenire. Cat te poate costa amanarea succesiunii si ce se intampla daca mostenitorii nu ajung la un acord

Taxa pe mostenire. Cat te poate costa amanarea succesiunii si ce se intampla daca mostenitorii nu ajung la un acord
  calendar_month          
Succesiunea este una dintre procedurile pe care multe familii aleg sa o amane, insa intarzierea poate aduce costuri suplimentare si chiar conflicte intre mostenitori. Specialistii atrag atentia ca exista un termen important de care trebuie tinut cont pentru a evita plata unui impozit suplimentar catre stat. In plus, daca unul dintre mostenitori refuza sa participe la procedura notariala, dosarul nu mai poate fi finalizat pe cale amiabila, iar impartirea averii ajunge in instanta.

Termenul de 2 ani este important pentru evitarea impozitului


Multi romani cred ca succesiunea trebuie dezbatuta in cel mult sase luni de la deces, insa aceasta informatie nu mai este valabila din punct de vedere fiscal. Potrivit legislatiei in vigoare, mostenitorii pot finaliza procedura fara plata impozitului pe transferul bunurilor imobile daca succesiunea este dezbatuta in cel mult doi ani de la deces. Dupa expirarea acestui termen, statul percepe un impozit de 1% din valoarea neta a bunurilor imobile care fac parte din mostenire, calculata potrivit grilelor notariale. Astfel, pentru un imobil evaluat la 100.000 de euro, depasirea termenului de doi ani poate insemna plata unui impozit suplimentar de aproximativ 1.000 de euro, la care se adauga onorariul notarului.

Dreptul de acceptare a mostenirii este de un an


Confuzia privind termenul de sase luni provine din vechiul Cod Civil. In prezent, legislatia prevede un termen de un an pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala. In acest interval, persoanele care au vocatie succesorala trebuie sa isi exprime acceptarea mostenirii, fie printr-o declaratie autentificata la notar, fie prin acte care demonstreaza ca au acceptat bunurile mostenite. Nerespectarea acestui termen poate avea consecinte importante, existand situatii in care persoana poate pierde dreptul de a mai pretinde partea care i se cuvine din mostenire.

Onorariul notarului se achita indiferent cand este dezbatuta succesiunea


Spre deosebire de impozitul datorat statului dupa expirarea termenului de doi ani, onorariul notarial trebuie platit indiferent de momentul in care este deschisa succesiunea. Acesta este stabilit potrivit tarifelor prevazute de lege si se calculeaza in functie de valoarea bunurilor care alcatuiesc masa succesorala. Costurile sunt suportate de mostenitori proportional cu cotele care le revin.

Ce documente sunt necesare pentru deschiderea succesiunii


Pentru inceperea procedurii succesorale, notarul solicita documente care dovedesc atat decesul persoanei, cat si calitatea de mostenitor. Printre cele mai importante acte se numara certificatul de deces, actele de identitate ale mostenitorilor, certificatele de nastere si de casatorie, precum si documentele care atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor ramase. In functie de situatia fiecarui dosar, pot fi necesare si certificate fiscale, extrase de carte funciara, extrase de cont sau alte documente privind bunurile care fac parte din mostenire.

Ce se intampla daca unul dintre mostenitori nu este de acord


Procedura la notar poate fi finalizata doar daca toti mostenitorii participa si isi dau acordul asupra dezbaterii succesiunii. Daca unul dintre ei refuza sa se prezinte, nu semneaza actele sau contesta impartirea bunurilor, notarul suspenda procedura. In aceasta situatie, singura cale de solutionare ramane instanta de judecata, unde procesul de partaj succesoral poate dura ani si poate presupune cheltuieli considerabile cu taxele judiciare, avocatii si expertizele dispuse de judecator.



Recomandari