La prima vedere, am putea fi tentati sa credem ca epidemiile ar face mai putine ravagii in zilele noastre, fata de acum cateva secole. Omenirea dispune astazi de un veritabil arsenal de medicamente, care ne permite sa luptam contra marii majoritati a bolilor contagioase. Acest lucru nu este complet fals, insa este insuficient pentru a ne simti la adapost de o epidemie mondiala. Dovada: in afara de sida si de malarie, multe alte boli continua sa apara, din cand in cand, intr-un punct sau altul al globului.
Rezistenta la medicamente, mai ales la antibiotice, este din ce in ce mai frecventa. Acesta este, de exemplu, cazul tuberculozei, care prezinta unele forme rezistente la antibioticele obisnuite. Acest lucru se datoreaza utilizarii in exces a acestor medicamente, adesea luate dupa ureche. De exemplu, este interzisa oprirea antibioticelor inainte de sfarsitul tratamentului, sub pretextul ca te simti mai bine: acest lucru va face ca bacteriile ramase in viata sa devina rezistente la tipul de antibiotic folosit, transformandu-se deci in Superbacterii.
Inegalitatea accesului la ingrijirea medicala complica si ea eradicarea epidemiilor. Multe boli, relativ simple in tari dezvoltate, devin potential mortale in tarile ce nu dispun de multe spitale sau medicamente.
Nu trebuie sa uitam nici rolul transporturilor internationale si a migratiei populatiilor in ultimele decenii. Astazi este posibil sa parcurgem intreaga lume in cateva ore, lucru valabil atat pentru oameni, cat si pentru marfuri. Economia globalizata a creat schimburi comerciale permanente si extrem de rapide intre diferitele tari ale globului. Mai multe schimburi = mai multe posibilitati de calatorie pentru virusi si bacterii = pandemii care se intind din ce in ce mai des si mai rapid.
Boli cu risc epidemic in prezent
Ciuma, variola sau poliomielita nu mai sperie pe nimeni in zilele noastre. Altele sunt bolile care ii preocupa pe epidemiologi si care fac subiectul unei atente supravegheri.
Gripa. Ei bine, da... nu degeaba ne indeamna autoritatile sa ne vaccinam sau sa ne pregatim de infruntarea cu gripa aviara. OMS-ul considera ca riscul de gripa pandemica este amenintarea cea mai importanta la ora actuala. Acest virus poate contamina, in cateva luni, 40-50% din populatia globului, si il poate intrece in virulenta si contagiozitate pe faimosul H1N1.
Febra Dengue. Se poate ca aceasta boala sa nu-ti spuna foarte multe, si totusi, ea este extrem de prezenta in regiunile tropicale din Asia de Sud-Est si Caraibe. Ea este cunoscuta si sub denumirea de gripa tropicala. Dupa cateva zile de incubatie, boala provoaca febra, dureri de cap, diaree, varsaturi, si apoi hemoragii la nivelul nasului si ochilor. In general, simptomele regreseaza si dispar de la sine in cateva zile. Boala se poate vindeca de la sine, dar poate fi si mortala, mai ales la copii.
Malaria. Situatia ramane foarte ingrijoratoare, mai ales in Africa.
Leptospiroza. Aceasta este o zoonoza, adica o boala transmisibila de la animal la om. De fapt, este o bacterie gazduita de rozatoare, animale salbatice si unele animale domestice, si este excretata prin urina lor. Atunci cand omul este contaminat, boala ii provoaca hemoragii si febra. Potrivit OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), cazurile de leptospiroza sunt cam de 500 000 pe an, dintre care 10% sunt mortale.
Gastro-enteritele constituie si ele o sursa de ingrijorare, mai ales in tarile cu clima calda. Ele duc la deshidratare, care constituie o adevarata problema daca lipseste apa. Holera, care continua sa faca numeroase victime in Africa, nu este de fapt decat un tip extraordinar de virulent de gastro-enterita.
Tuberculoza ingrijoreaza autoritatile deoarece se pare ca se intensifica odata cu epidemia de HIV . TBC-ul se dezvolta mai ales la bolnavii seropozitivi. In plus, ea devine rezistenta la antibioticele folosite in mod traditional. Vaccinul contra TBC-ului nu este eficient 100%, insa daca boala este contractata, ea va fi doar in forma sa mai putin severa.
Si daca astazi ar izbucni o pandemie ?
Autoritatile sanitare internationale sunt astazi mult mai bine organizate decat acum cativa ani sau secole, pentru a lupta contra propagarii unei epidemii. Exemplele recente pot demonstra acest lucru. Este de ajuns sa ne gandim la panica creata de SARS, acest sindrom respirator originar din China, izbucnit in 2003, care a imbolnavit 8 000 de persoane si a ucis 800. OMS a reactionat foarte repede, instaurand masuri igienice, de carantina si de izolare. Reactia rapida a autoritatilor a permis limitarea consecintelor acestei epidemii.
Exista insa o alta problema. Se stie faptul ca OMS-ul administreaza actiunile sanitare la scara internationala. Problema este ca, spre deosebire de Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), OMS-ul nu este o instanta supranationala, adica statele sunt cele care iau decizia finala. Daca statele nu sunt de acord sa coopereze, nimic nu le obliga. Deocamdata, acest lucru nu pune probleme, dar nu se stie niciodata...
