Fobiile: atunci cand frica iti strica viata

ele.ro 26 Mai 2008, 09:59

In prezent se vorbeste mult despre fobii, dar ce inseamna mai exact acest cuvant intrat in limbajul curent? Acesta deoarece exista o diferenta intre frica manifestata in cazul unei situatii dificile si aversiunea irationala.

Inca de la varsta cea mai tanara, frica face parte integranta din viata noastra. Frica de intuneric, de anumite animale sau de necunoscut este normala si chiar necesara uneori: ea permite sa fim constienti de pericole si foloseste ca semnal de alarma indispensabil supravietuirii.

Pe parcursul vietii noastre invatam sa o gestionam si sa o depasim. Dar in momentul in care frica devine incontrolabila si morbida, atunci cand ne strica viata cotidiana, este vorba despre fobie. Sunt cunoscute aproximativ 6 000 fobii diferite, dintre care unele mai des intalnite (arahnofobia = frica de paianjeni) si altele mai rare (apopatodiafulatofobia = frica de constipatie).

Fobiile simple

Ca toate fobiile, fobiile simple sunt frici fara fundament obiectiv si, cel mai adesea, nu afecteaza viata cotidiana (frica de serpi, de locuri inchise, de intuneric). Prezente la multi subiecti, aceste tulburari nu sunt considerate patologice decat daca provoaca o alterare a calitatii vietii sau o suferinta. Aceasta deoarece putem foarte bine sa traim impreuna cu ele, adoptand comportamente de evitare a fobiilor (restrictii de calatorie, folosirea scarilor in locul liftului, luminarea permanenta a casei).

Fobiile grave

Fobiile sociale si agorafobia sunt cele mai jenante. Cea dintai categorie este caracterizata printr-o frica irationala de expunerea publica (frica de a vorbi, de a rosi, de a tremura sau de balbaire). Este de fapt frica de judecata celorlalti, deseori insotita de sentimentul de nulitate, de o parere proasta despre propria persoana.

Agorafobia (frica de spatiile deschise sau prea aglomerate, frica de a fi departe de casa, insotita de atacuri de panica) este de asemenea un impediment pentru o viata normala.

Aceste doua patologii grave pot conduce, in lipsa tratamentului, la izolare sociala, depresie, tratamente "autoterapice" periculoase (consumul excesiv de alcool sau de tranchilizante pentru a scapa de frica) ce creeaza dependenta bolnavului.