Skip to article

Consumul constant de somon afumat ne poate imbolnavi de cancer de san

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul etichetei de la 42 sortimente de somon comercializate în marile structuri comerciale.

Au fost analizate următoarele mărci de somon afumat/marinat sau congelat: Gastronatura, Cora, Auchan, Alfredo Seafood, Ocean Fish, Negro 2000, Labeyrie, BlueShark, Hedonia, H.Van Wijnen, 365, Delhaize, ArcticFish, OceanSea, Frosta, Vici, Defish şi Copanex. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. 

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Experții APC au analizat conţinutul etichetei de la 42 sortimente de somon, din care 31 sortimente de somon afumat/marinat şi 11 sortimente de somon congelat. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: Analiza informaţiilor de pe etichetele sortimentelor de somon achiziţionate, coroborat cu informaţii din literatura de specialitate, în vederea prezentării unor puncte de vedere. Clarificarea unor aspecte legate de contaminarea somonului sălbatic din zonele de pescuit FAO 61 şi FAO 67. Analiza informațiilor nutriționale. Prezentarea unor recomandări privind pregătirea somonului proaspăt şi a somonului congelat. Prezentarea unor topuri în funcţie de parametrii nutriţionali declaraţi de către producători în vederea înlesnirii procesului de cumpărare a unui astfel de produs.

In urma analizei, expertii au notat urmatoarele: 

Somon de crescătorie colorat cu coloranţi sintetici!
Somonul de crescătorie poate conţine pesticide, metale grele şi dioxine!
În fermele piscicole din Norvegia se folosesc anual circa 67.000 tone de substanţe chimice pentru a combate paraziţii peştilor!În majoritatea fermelor piscicole hrana somonilor este formată din făină de peşte, ulei de peşte, soia modificată genetic şi coloranţi artificiali!
Consumul de somon afumat la rece ne poate îmbolnăvi de listerioză!Somonul afumat şi somonul congelat nu este recomandat pentru cei cu intoleranţă la histamină!Somon marinat cu glutamat monosodic!
Somon Carpaccio cu zahăr şi lactat de sodiu!
Somon afumat cu proteine din lapte!
Somon afumat cu adaos de zahăr!
Rondele de somon cu 20% glazură de gheaţă!Din 100 grame de somon afumat, un adult poate asimila necesarul zilnic de sare!
Un sfert din somonul afumat conţine jumătate din cantitatea zilnică de sare necesară unui adult!76% din somonul afumat şi comercializat în România este somon de crescătorie!45% din somonul afumat şi comercializat este pregătit în România!
Un sfert din somonul comercializat în România este capturat în Oceanul Pacific! Somonul sălbatic este superior din punct de vedere calitativ faţă de somonul de crescătorie!Numai 12% din somonul afumat sau congelat provine din ferme piscicole certificate, care respectă codurile de bune practici din domeniul pisciculturii!
Numai 5% din somonul comercializat în România este certificat BIO!Ştiaţi ca în unele ferme piscicole din Europa şi SUA se creşte păstrăv somonizat?
Somonul de crescătorie nu trebuie consumat de către copii şi femei gravide!În unele ferme piscicole din Europa se creşte somon modificat genetic!

O primă dilemă care frământă consumatorii de somon este legată de prețul din ce în ce mai mare al acestui produs, despre care consumatorul este convins pe toate căile că este benefic pentru sănătatea sa.

Ce somon să mâncăm? 

„Somonul capturat din ocean conține Cesiu 137, mercur și metale grele!“. „Somonul de fermă este hrănit cu chimicale!“ răspund adversarii acvaculturii. Consumatorul, derutat în acest război al mesajelor, se agață de unele explicații parcă mai liniștitoare: speciile care se hrănesc cu plancton și cele pașnice (care nu se hrănesc cu alți pești, ci cu „mărunțișuri“ din ape și de pe fundul apelor) nu ar avea mult mercur, deci ar fi mai curate, ori măcar mai puțin periculoase. Și mai ieftine! Apoi, somonul de captură este mai curat decât cel de crescătorie.

Dar cum știe consumatorul aceste lucruri la piață?

Pentru că cel mai adesea nu poate afla decât specia peștelui (deși nu toți consumatorii cunosc speciile de pește pe care le consumă!), însă nici pe departe locul recoltării, data la care a fost capturat și alte aspecte foarte importante pentru siguranță și sănătate. Cât privește sursa de recoltare, toți vânzătorii de pește se jură că au pe tarabe doar pește sălbatic. Se frământă greu consumatorul și în legătură cu zvonurile, mai mult sau mai puțin verificate, care circulă în presa scrisă și nescrisă: somonul vândut la noi este adus de la fermele din țările vecine, iar carnea lui este „vopsită“ (Cu ce o fi vopsită? Nu cumva...). Mari probleme ale consumatorilor de somon sunt legate de practicile ilicite ale celor implicați în producția și comerțul cu somon. Chiar și în statele dezvoltate se apreciază că la sortimentele scumpe se practică etichetarea înșelătoare (mislabelling), fraudă care aduce bani mulți de la snobii care nu au habar despre ceea ce li se aduce pe farfurie. Somonul „sălbatic“ este frecvent falsificat. În unele situaţii, somonul este glasat excesiv pentru a adăuga apă cât mai multă la cântar; se practică tot mai mult și injectarea țesuturilor cu substanțe care rețin apă multă, încât majoritatea consumatorilor au avut experiențe dezolante cu înjumătățirea cantității de pește după decongelare.

Peștele este unul din cele mai perisabile produse, mirosul neplăcut de pește alterat nefiind altceva decât semnul că proteinele au intrat în descompunere, generând amine și amoniac. Lanțul frigorific și întreaga logistică necesare pentru asigurarea acestui deziderat al consumatorilor presupune eforturi foarte mari. Cealaltă variantă majoră de conservare a recoltei de pește o constituie tehnica frigului (răcirea, congelarea, congelarea avansată - surgelarea), iar înaintea acestei tehnologii s-au folosit: sărarea, uscarea, afumarea etc.

Principalele articole realizate din somon în vederea comercializării pentru consumul uman sunt: somonul refrigerat (în variantele: rondele, fileuri din somon), somonul congelat (în variantele: rondele, fileuri); semi-conserve (somon afumat/marinat); conserve (în ulei cu legume etc.);

Diferitele opțiuni de conservare trebuie adoptate în funcție de numeroase considerații, dar în primul rând trebuie ținut cont de aptitudinea speciei de a suporta favorabil metoda de conservare aleasă.Somonul comercializat refrigerat se trece la gheață (cantitatea de gheață să fie cel puțin egală cu cea de pește); paturile de gheață mărunțită alternează cu cele de pește. Temperatura țesutului de somon nu trebuie să depășească 5 grade Celsius.

Refrigerarea se poate face și prin imersia somonului în saramură 2% foarte rece (la temperatura de -1 grad Celsius).Congelarea somonului se face uscat (în amestec de gheață cu sare ori în aer foarte rece), fie umed (prin cufundare în saramură foarte rece). Pentru evitarea contactului corpului peștelui congelat cu oxigenul din aer, care ar produce râncezirea (un defect tipic al peștelui gras congelat) se practică glasarea (imersarea de două-trei ori a fiecărei bucăți de pește deja congelat în apă răcită la temperatura de 1 grad Celsius). Peștele congelat (îndeosebi cel glasat) se păstrează bine timp de șase luni (cel gras) sau mai mult (cel slab). Peștele mic se congelează întreg, uneori neeviscerat; peștele mare se eviscerează și tranșează înainte de congelare.

Uscarea, sărarea și afumarea sunt metode ancestrale de conservare a peștelui. Aceste metode asigură în primul rând scăderea conținutului de apă, care limitează acțiunea factorilor interni degradativi. Adaosul de sare și de fum induc alte modificări importante, inclusiv organoleptice, asupra cărnii de pește, care sunt apreciate de consumatori.

Afumarea se aplică somonului proaspăt sau decongelat, după o sărare parțială și zvântare la rece. Fumul se produce prin ardere mocnită a anumitor specii de lemn. Afumarea se face la rece (20-40 grade Celsius) sau la cald (circa 60 grade Celsius; se folosește uneori chiar fum fierbinte cu temperatura de peste 150 grade Celsius). Peștele afumat la cald se poate păstra puține zile, pe când cel afumat la rece se poate păstra până la două luni de zile.

Marinarea presupune imersarea somonului într-o marinată (apă rece cu sare, condimente și diverse adausuri: oțet, vin, zahăr, muștar, legume etc.).

Reguli privind prepararea somonului proaspat/congelat pentru consum

Somonul congelat se decongelează la temperatura camerei, eventual acoperit ușor.Curățarea solzilor se face cu diferite scule și prin variate metode; foarte practică este curățarea cu dinții furculiței, sub apă. Spălarea se face scurt, viguros, în apă rece. Sărarea somonului proaspăt e bine să se facă înainte de tratarea termică cu circa 15 minute. Prepararea prin tratament termic cea mai sănătoasă este cea prin fierbere –  rasol, și prin coacere ori la grătar; prăjirea în ulei este mai puțin sănătoasă.

Somonul poate produce cancer de san 

“Iată că a venit timpul să efectuăm o analiză comparativă între somonul afumat şi somonul congelat care se comercializează pe piaţa românească. Este binecunoscut faptul că somonul sălbatic reprezintă unul dintre cele mai sănătoase alimente, influenţând în mod benefic organismul nostru prin cantitatea de grăsimi sănătoase pe care o oferă, cât şi prin aportul Vitaminei D, a vitaminelor B, a Magneziului şi a Seleniului. De asemenea, în aprox. 100 grame de somon regăsim aprox. 20 gr de proteine sănătoase, acestea fiind o componentă importantă a fiecărei celule. Nu uităm că organismul nostru utilizează aceste proteine pentru a construi şi repara ţesuturile, acestea fiind indispensabile în producţia enzimelor şi a hormonilor. Copiii au o nevoie acută de proteine de calitate, astfel încât procesul creşterii lor să nu fie afectat, iar somonul sălbatic posedă cantităţi importante din acest macronutrient.

Totuşi, studiul APC pune în balanţă avantajele şi dezavantajele consumului de somon afumat versus somonul congelat, iar analiza echipei noastre este menită să vină în sprijinul tuturor românilor, încât să facă cele mai bune alegeri atunci când merg la cumpărături. Dacă ne uităm cu atenţie la declaraţiile nutriţionale ale majorităţii brandurilor de somon afumat, vom constata aproape instantaneu că acestea conţin cantităţi ridicate de sare, ajungând să depăşească 2% din cantitatea produsului comercializat. Practic, în aprox. 100 gr de somon afumat vom regăsi între 1 şi 3 gr de sare şi nu uităm că Asociaţia Americană a Inimii recomandă un consum zilnic de sare aproximat la 1,5 gr pentru majoritatea adulţilor în vederea prevenirii afecţiunilor cardiovasculare. În schimb, este suficient să consumăm 50 gr de somon afumat şi putem depăşi cantitatea zilnică de sare admisă.

În acelaşi timp, am fost extrem de îngrijorat când am citit eticheta unui brand de somon afumat destinat copiilor, conţinând 2,66 gr de sare raportat la 100 gr de produs. Iar când ne gândim că dieta unui copil român încorporează foarte multă sare în urma consumului de snacks-uri nesănătoase, atunci este obligaţia noastră morală să atragem atenţia asupra acestui aspect. Un alt aspect de care trebuie să ţinem cont atunci când luăm în calcul consumul somonului afumat este legat de siguranţa alimentară. Însăşi procedura de afumare nu este menită să distrugă bacteria „Listeria monocytogenes”, aceasta putându-se regăsi şi în conţinutul somonului afumat. Este adevărat că listerioza este o afecţiune întâlnită destul de rar, dar mortală în aprox 16 % din situaţii, manifestându-se cu precădere în rândul nou-născuţilor, femeilor însărcinate, persoanelor vârstnice sau celor cu sistemul imunitar scăzut. Iată de ce nu putem exclude posibilitatea ca bacteria „Listeria monocytogenes” să se regăsească în conţinutul unui somon afumat. De altfel, un studiu publicat în anul 2008 în „International Journal of Food Microbiology” evidenţiază că bacteria „Listeria monocytogenes” se poate dezvolta în cantităţi ridicate în somonul afumat la rece, putând supravieţui şi în situaţia în care somonul afumat este păstrat la frigider. În altă ordine de idei, un articol publicat în anul 2006 în „Journal of Food Protection” a evidenţiat că somonul afumat generează hidrocarburi policiclice aromatice rezultate în urma procesului de afumare, acestea crescând pe termen lung incidenţa cancerului de sân, potrivit unui articol publicat în anul 2002 în „Environmental and Molecular Mutagenesis”.

De aceea, mă văd în postura de a recomanda limitarea consumului de somon afumat, pentru a elimina implicit şi riscurile menţionate anterior. În plus, este important de ştiut că somonul afumat şi somonul congelat înmagazinează cantităţi importante de histamină, neurotransmiţător supraactivat în cazul persoanelor alergice sau a celor suferinde de intoleranţă la histamină. Pentru ele, peştele proaspăt prins şi gătit reprezintă singura opţiune care nu generează probleme de sănătate. În privinţa peştelui congelat, trebuie să subliniez ideea că până în acest moment nu am identificat vreo sursă ştiinţifică care să sugereze faptul că nu ar fi o alegere sănătoasă, ba dimpotrivă.

Atât somonul proaspăt, cât şi cel congelat sunt opţiuni sănătoase, atât timp cât provin din surse sălbatice, somonul sălbatic de Alaska fiind şi cel mai curat.
În majoritatea situaţiilor, congelarea nu distruge componenta nutriţională a somonului, proteinele, grăsimile, vitaminele liposolubile A şi D nefiind afectate. Totuşi, prin decongelarea somonului, se pierde o cantitate importantă de apă înainte de a-l găti, preluând o mică parte din vitaminele şi mineralele hidrosolubile. În situaţia în care vom găti somonul în toată apa lăsată în urma decongelării, atunci vom păstra intactă componenta nutriţională a somonului. Spre deosebire de somonul afumat, somonul congelat nu conţine mai mult de 0,5 gr de sare dacă ne raportăm la 100 gr, fiind o alegere mai sănătoasă. În încheiere, nu trebuie să uităm că somonul sălbatic reprezintă de departe cea mai bună opţiune de pe piaţă, în defavoarea somonului produs de acvacultură, conţinând cantităţi importante de proteine sănătoase, acizi graşi esenţiali Omega 3 benefici pentru inimă şi creier, iar o porţie de 75 gr de somon asigură aprox. 2,38 micrograme de Vitamina B12, adică cantitatea zilnic recomandată de Vitamina B12, conform Institutului Naţional de Medicină. Iată de ce ar trebui să incluzi somonul în dieta familiei tale, fiind convins că acum îţi este mult mai uşor să alegi dintre numeroasele variante existente pe piaţa românească. În esenţă, eşti ceea ce mănânci, aşa că îţi urez: Poftă bună!” Dumitru Bălan, nutriţionist. 





Articole recomandate

Tratamente care combat efectele negative ale soarelui asupra tenului Tratamente care combat efectele negative ale soarelui asupra tenului
Daca vara vrem sa fim suple si bronzate, o data cu trecerea anotimpului aceste provocari se schimba. Cat de temeinic ti-ai ingrijit si protejat pielea in lunile calduroase ale anului vei observa, cu siguranta, toamna, privindu-te in oglinda. Te simti dezamagita in privinta texturii si sanatatii
8 lucruri pe care le faci zilnic si te strezeaza la maximum, fara sa stii 8 lucruri pe care le faci zilnic si te strezeaza la maximum, fara sa stii
Stresul face parte din viata noastra. E pretutindeni si atat de mult incat a devenit ceva obisnuit. Nici nu te mai mira faptul ca esti stresat. Ceea ce nu stii este ca te sabotezi singur. Iata care sunt obiceiurile care te streseaza la maximum si nici macar nu-ti dai seama de asta. 1. Nu razi Daca
Zahar sau miere? Doctorul raspunde Zahar sau miere? Doctorul raspunde
Zahărul și mierea sunt două ingrediente pe care le folosim pentru a îndulci preparatele zilnic, dar care dintre cele două alternative este mai benefică pentru organism? Un expert în nutriție, Dr. Keith Kantor, a raspuns. la intrebarea "zahar sau miere: care
8 lucruri incredibile pe care le face corpul uman 8 lucruri incredibile pe care le face corpul uman
Corpul uman este un mecanism atat de bine pus la punct incat este pur si simplu uimitor. Iata 8 lucruri incredibile pe care le face corpul uman fara ca tu sa-ti dai seama: 1. Stranutul depaseste 160 km/h, iar tusea 97km/h Iata un motiv in plus sa tii mana la gura atunci cand stranuti sau tusesti.
Daca observi aceste linii pe carnea de pui, nu o consuma. Afla motivul Daca observi aceste linii pe carnea de pui, nu o consuma. Afla motivul
Carnea de pui este una dintre cele mai consumate. Din acest motiv, cercetatorii au facut numeroase analize pentru a determina ce tipuri de carne de pui sunt mai sanatoase.  Potrivit „ Compassion in World Farming ”, carnea de pui cruda care prezinta linii albe pe ea nu este
Link-uri recomandate:designer interior onlinedesigner interior bucurestinikydecor.romobilier living preturiclassic interior design
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.
Ele.ro iti recomanda