Skip to article

O problema individuala sau o problema familiala?

O problema individuala sau o problema familiala?
Anca Munteanu:
Ramasesem saptamana trecuta la simptom si la intentia de a aduce in discutie manifestarea lui individuala, modul in care s-a format dar si cum este resimtit in interiorul grupului familial.

Putem lua ca exemplu cererea unei mame care spune ca nu se mai intelege cu fiul ei aflat la varsta adolescentei. I se pare ca nu mai pot comunica, se simte din ce in ce mai departe de el, percepe o respingere din partea lui ori de cate ori incearca sa il intrebe despre viata lui sau sa-i dea vreun sfat. Adolescentul sustine si el ca nu au ce discuta, ca mama nu-l intelege, ca nu este de acord cu preocuparile lui, ca nu face decat sa-l agaseze cu sfaturi inutile. Tatal nu apare in discutie decat tarziu, fiind descris sumar ca o persoana preocupata de munca lui, care nu s-a implicat prea mult in cresterea fiului, lasand asta in seama sotiei sale.

Claudiu Ganciu:
Care sa fie simptomul atunci? El pare sa fie situat in comportamentul fiului adolescent. Dar pentru ca acest caz sa aiba o logica fireasca mai este nevoie de ceva - de un ceva care este suficiennt de deranjant.

Sa spunem asa - existenta unui adolescent intr-o familie presupune aproape implicit o mica criza a familiei, o manifestare a unui conflict intre adolescent si parinte este o situatie foarte obisnuita care nu merita sa fie tratata ca simptom. Exista unele caracteristici ale acestei familii care sunt modificate la fiecare alta familie - Mama nu prea mai poate comunica cu fiul ei la fel cum o facuse pana atunci si tatal este absent sau receptat ca absent. Dar aceasta este situatia care intereseaza un profesor, un psiholog sau un consilier familial. Sa vedem insa cand aceasta familie resimte nevoia de o terapie de familie. Cand incepe sa se manifeste ceva suficient de vizibil.

O problema individuala sau o problema familiala?

Spre exemplu, in aceasta familie, copilul dezvolta o adictie sau o alta situatie in care adolescentul se indragosteste de o tanara si vrea sa se casatoreasca etc. Abia atunci aceasta situatie latenta devine una care ia o forma vizibila mamei. Aceasta ia decizia sa se adreseze unui terapeut ca familie. Dar fara tata. Abia aceasta parte care poate parea neimportanta in contextul acestei discutii este cea care declanseaza un demers. In fapt, aceasta parte care pare o consecinta si poate sa fie orice este receptata de familie ca devastatoare.

Anca Munteanu:
Este ca si cum am vedea mai multe niveluri ale problemei.
• La primul este cererea lor, nivelul manifest - mama care nu mai reuseste sa vorbeasca cu adolescentul.
• La urmatorul nivel este ceva ce nu aflam de la inceput dar este constient - alte probleme care au facut-o pe mama sa ceara ajutor. Tu ai presupus ca ar putea fi o dependenta sau un comportament ingrijorator, neobisnuit.
• La al treilea nivel aflam ceva legat de familie in ansamblu, lipsa tatalui. Sigur ca aceasta lipsa nu trebuie sa fie o absenta fizica de acasa ci poate avea diferite forme.

Pentru ca tatal nu se implica atat cat si-ar dori mama in cresterea si educarea copilului, nimeni nu cere ajutor psihologic pentru ca este vorba de o situatie din realitate si ea dateaza cu mult inainte de a fi sesizata vreo problema. Manifestarea actuala a adolescentului este un "strigat" al unei suferinte sa lipse sau confuzii vechi. De ce a luat de-abia acum aceasta forma manifesta care a impins-o pe mama sa ceara ajutor? Cum s-a format acest simptom concret dintr-o suferinta difuza?

Claudiu Ganciu:
Raspunsul pare unul simplu daca plecam de la ipoteza, clasica de altfel, ca simptomul reprezinta atat tendinta interzisa cat si reprimarea ei. Daca consideram simptom, refuzul de a vorbi cu mama, putem spune ca el satisface atat dorinta de separare a copilului cat si incapacitea de a o face. Este o stare care combina cele doua elemente. A nu vorbi cu mama este o forma de a fi singur si a nu vorbi cu mama este o forma de a fi cu mama. De ce acum? Pentru ca nevoia adolescentului de separare, de afirmare de sine se accentueaza. Ca urmare si interdictia este mai puternica.

Cel de-al doilea nivel conduce la altceva - la nevoia de a afirma acest lucru - in aceasta familie exista un adolescent. Dar acest strigat este necesar sa il faca doar daca adolescentul are suficienta capacitate de exprimare. Daca adolescentul nu exprima prin simptom neputinta si puterea lui de separare, specifica dezvoltarii sale ca persoana atunci ramane prins iar acest simptom se va maifesta altfel peste 5, 10 sau 15 ani. Cine cere ajutor? Mama, copilul sau tatal? Sau intreaga familie?

Anca Munteanu:
Mama cere ajutor, ea resimte ca dureroasa "departarea" adolescentului. Isi exprima neputinta si vinovatia de a nu fi gasit o solutie, o modalitate de comunicare cu fiul ei. Se intreaba daca el tine la ea, daca o judeca pentru ce a facut, daca ea si sotul ei au procedat gresit in timpul copilariei si pubertatii fiului lor.

Mama cere ajutor in a-si intelege fiul si a gasi o solutie care inseamna reluarea comunicarii lui cu ea si sotul ei. Ar vrea sa-si aduca sotul dar spune ca el este retinut in privinta unui demers psihologic. De asemenea, ar vrea ca fiul ei sa beneficieze de sprijin psihologic dar nu stie cum sa-i prezinte aceasta varianta pentru a nu fi respinsa sau luata in ras. Pe de alta parte, ar incerca sa le vorbeasca despre posibilitatea unei terapii pentru intreaga familie intrucat isi aduce aminte de probleme asemanatoare pe care sotul ei i le-a povestit. Incepe sa creada ca problema este mai veche dar nu stie de unde provine si nici ce este de facut.

Claudiu Ganciu:
La prima vedere pare ca mama pune in cuvinte doua separari - de tata si de copil. Daca separarea de tata corespunde sau nu cu apropierea de copil aceasta este o alta problema. Dar tema separarii este (sau pare sa fie) o problematica a intregii familii si a istoriei lor. Aici ezit intre doua concepte - cel de "fantasma" si cel de "portavoce". Cred ca ma voi opri la fantasma - tema separarii pare sa fie foarte importanta. Mama este mereu intr-o relatie cu cei doi, mai curand alternativ decat concomitent ca familie. Chiar cererea de sprijin psihologic pentru copil poate sa fie o forma de inacceptare a autonomiei copilului. Iar aici este posibil sa avem in vedere o fantasma a separarii care are istoria ei. Intrebarea - ce inseama autonomia copilului pentru mama in fantasma ei, ce inseamna absenta tatei (desi tatal exista) in fantasma mamei, ce inseamna autonomia proprie in fantasma copilului si sa nu omitem tatal - ce inseamna autonomia copilului in fantasma sa implica continutul latent. Continutul latent este in fantasma.

Cred ca discutam in absenta unei componente esentiale pentru a defini familia - legatura - relatia inconstient - inconstient intre membrii unei familii. Fiecare are fantasma sa, dar aceste fantasme se relationeaza. Cazul mi se pare suficient de general pentru ca mai multe familii sa se regaseasca in el.

Anca Munteanu:
Sunt de acord ca ne lipsesc datele concrete si ca multe familii se vor regasi in acest caz general.
Din ce ai spus, mi-a atras insa atentia ideea de separare si de "parasire". Ca si cum mama s-ar simti parasita, ca si cum relatia ei cu fiul ar fi amenintata sa dispara, poate la fel cum a simtit si in relatia cu sotul ei. A nu vorbi cu..., a nu face ceva concret impreuna - echivaleaza pentru ea cu disparitia relatiei. Daca fiul ei s-ar muta in alta tara ar fi oare asta un fel de a-l pierde de tot?

Ma intreb daca vorbim despre a suporta absenta celuilalt si despre continuitatea sau disparitia relatiei atunci cand celalat face altceva, crede altceva, nu vorbeste, nu este prezent. Propun sa vorbim in continuare despre ce inseamna "a fi absent" din familie si despre fantasmele legate de absenta si de disparitie.

Sursa: Psiholog Anca Munteanu si Psiholog Claudiu Ganciu
www.centrupsihologie.ro

Articole recomandate

Cu ce fel de probleme sexuale se confrunta cei care lucreaza prea mult Cu ce fel de probleme sexuale se confrunta cei care lucreaza prea mult
Numarul celor care lucreaza prea mult, in detrimentul vietii lor sexuale este in continua crestere. Fenomenul nu este limitat si este specific multor zone geografice. Site-ul Netdoctor.co.uk trateaza subiectul in detaliu si explica efectul numeroaselor ore petrecute la munca si cum se repercuteaza
13 idei ca sa arati super sexy 13 idei ca sa arati super sexy
Cu totii vrem sa impresionam pe acel cineva special din viata noastra. Si, in mod evident, punem accent pe aspectul nostru fizic, deoarece acesta iese in evidenta la prima vedere. Si e firesc sa fie asa, in fond, orice cadou arata de o mie de ori mai bine daca e ambalat corespunzator si-i punem si
Cel mai important lucru pe care trebuie sa il faca orice femeie dupa o partida de amor Cel mai important lucru pe care trebuie sa il faca orice femeie dupa o partida de amor
Femeile sunt foarte vulnerabile in fata infecțiilor vaginale, de aceea este foarte importanta igiena intima. Specialistii in ginecologie recomanda purtarea de lenjerie intima din bumbac, evitarea hainelor prea stramte, folosirea unor sapunuri cu PH neutru si evitarea dusurilor vaginale. 
5 schimbari majore care se intampla in corpul tau daca iti intrerupi viata sexuala o saptamana 5 schimbari majore care se intampla in corpul tau daca iti intrerupi viata sexuala o saptamana
Viata sexuala are un rol important in buna functionare a organismului. Potrivit unui studiu publicat in Medical Daily, chiar si cateva zile de abstineta sexuala pot duce la modificari majore ale organismului.  Iata care sunt cele mai ciudate schimbari care pot aparea daca iti intrerupi viata
Sexting: regulile jocului. Sfaturi importante pentru femei Sexting: regulile jocului. Sfaturi importante pentru femei
E foarte la moda, dar nu asta e motivul principal pentru care sa-l incerci. Fie ca esti aventuroasa si iti place sa flirtezi, fie te afli intr-o relatie la distanta, iti doresti sa retrezesti pasiunea in casnicie sau pur si simplu sa-i mentii lui interesul viu pana la urmatoarea intalnire,