Skip to article

Ecaterina Andronescu, o noua reforma in Educatie. Propune patru tipuri de Bacaluareat

Ecaterina Andronescu, o noua reforma in Educatie. Propune patru tipuri de Bacaluareat
Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei, a facut vineri noi propuneri in ceea ce priveste modificarea sistemului de invatamant. 

Programul propune o reformare a sistemului de invatamant, pornind de la regruparea claselor ciclului primar, gimnazial si liceal, si pana la schimbarea din temelii a examenelor de admitere la liceu si a examenului de Bacalaureat. 

Conform ministrului ar urma sa fie patru tipuri de Bacalaureat: Bac T (tehnologic), Bac A1 (pentru absolventii programelor de studii liceale de stiinte), Bac A2 (pentru absolventii programelor de studii liceale socio-umaniste) si Bac V (pentru absolventii programelor de studii liceale vocationale).

Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a declarat vineri că proba de creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini, pe care o propune pentru Bacalaureat, va integra mai multe discipline, oferind o imagine despre informaţiile acumulate de elev şi modul în care poate să le folosească în practică, scrie Agerpres.

"Eu cred că obligaţia noastră este să dezvoltăm un învăţământ creativ. Un om care nu produce idei, un om care nu este capabil să fie creativ în fiecare zi, nu se poate ridica de la orizontală, metaforic vorbind. De aceea, eu cred că obligaţia învăţământului este să pună accent pe creativitatea elevului. Să nu omoare creativitatea prin autoritate excesivă, să îl lase pe elev să producă idei în clasă, să caute soluţii, chiar dacă nu întotdeauna soluţia cu care vine elevul este perfectă sau cea bună. Dar el a gândit soluţia aceea. Trebuie să îl determinăm să gândească, să îi formăm aceste mecanisme. Această probă este văzută ca o probă care integrează mai multe discipline şi care ne arată nouă dacă cel şcolit a înţeles ceea ce i s-a predat, a înţeles ceea ce a acumulat în cunoaştere şi poate să folosească aceste acumulări în practică. (...)

Încercăm să ne uităm puţin pe organigrama ministerului şi chiar să avem acolo o structură care să se ocupă de această latură a creşterii puterii de imaginaţie, de creativitate, de inovare a elevilor", a explicat ministrul. În ceea ce priveşte introducerea unui an suplimentar de pregătire pentru elevii care nu fac faţă examenului de Evaluare naţională, Ecaterina Andronescu a menţionat că acesta este menit să ajute la recuperarea decalajelor."Ne confruntăm de mai mulţi ani de zile cu rezultate nu tocmai fericite la examenul de Evaluare naţională, după clasa a VIII-a. Cei care nu promovează acest examen merg în continuare, parcurg fie studiile de profesionalizare, fie studiile liceale şi ne trezim că nu promovează examenul de Bacalaureat. De ce? Pentru că marea lor majoritate nu reuşesc să recupereze decalajele pe care le-au înregistrat faţă de programa pe care au parcurs-o. Ca urmare, nu putem să mergem mai departe şi să ne facem că aceste lucruri nu sunt aşa. De aceea, vom încerca, pe de o parte, în interiorul ciclului, prin evaluare şi prin remediere, să eliminăm aceste lacune şi, în măsura în care pentru unii nu vom reuşi, gândim că pentru ei poate anii de gimnaziu nu sunt suficienţi şi atunci putem să gândim un an suplimentar", a spus ea.Andronescu a răspuns şi observaţiilor legate de absenţa matematicii ca probă de sine stătătoare în cadrul Bacalaureatului tehnologic, susţinând că aceasta va fi cuprinsă în proba "Ştiinţe".

"La liceul tehnologic, există o disciplină care se numeşte 'Ştiinţe' şi care este gândită ca o integrare a ştiinţelor pe care le-a studiat elevul - matematică, fizică, chimie - în aşa fel încât să îl conducă această probă spre ceea ce poate să facă el în practică. Pentru că el primeşte şi un certificat de competenţe practice", a adăugat ea.Ministrul a explicat şi opţiunea de a redenumi clasa "zero", care va deveni clasa I."În lege scrie foarte clar: este clasă pregătitoare. În realitate, majoritatea populaţiei o numeşte clasa zero. Pe mine mă amărăşte că a intrat drept clasa zero în mentalul colectiv. De aceea, putem să îi spunem prima clasă din învăţământul primar, nu e nicio problemă", a declarat Ecaterina Andronescu.Ea a completat că propunerile sale ţin cont şi de legea recent adoptată de Senat, care prevede extinderea învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, treptat, până în 2030."În prezent, de la clasa pregătitoare până la clasa a zecea avem învăţământ obligatoriu. În acelaşi timp, a trecut o lege prin Senat, Cameră decizională, care a adăugat învăţământului obligatoriu de 11 clase - clasa pregătitoare nu este numerotată între cele 11 clase - încă doi ani din învăţământul preşcolar - grupa mijlocie şi grupa mare - şi ultimii doi din învăţământul liceal. Asta nu înseamnă că nu vom avea rute de profesionalizare mult mai devreme decât după cele 13 clase. (...) Dacă aceasta este legea acum, noi trebuie să ne pregătim. (...) În primul rând, prin construcţia de grădiniţe.

La minister avem un proiect de 380 de grădiniţe. MDRAP derulează din fonduri europene şi din PNDL 1 şi PNDL 2 peste 2.300 de creşe şi grădiniţe, în aşa fel încât să îi putem cuprinde în învăţământul obligatoriu pe cei mai mici", a mai precizat ministrul Educaţiei.Andronescu a subliniat că toate ideile lansate sunt doar propuneri care urmează să fie supuse dezbaterii publice, iar la discuţii vor participa reprezentanţi ai profesorilor, sindicatelor şi părinţilor."Cum vor rezulta din dezbaterea publică, aşa le vom înscrie în lege şi vom merge cu aceste propuneri în Parlament. (...) Mi-aş dori să nu întârziem, fără îndoială", a indicat ea.

Trei tipuri de licee teoretice 

Admiterea la liceu dupa noua structura propusa de Ecaterina Andronescu se face pe baza examenului standardizat  (Evaluare Nationala), a mediei generale cumulate pe cei trei ani de gimnaziu (clasele VII, VIII si IX) la ANUMITE discipline de studiu, precum si pe recomandarea consilierului de orientare profesionala, cuantificata ca procentaj din nota finala.

Invatamantul liceal va cuprinde clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si a XIII-a (denumiri rezultate din modificarea titulaturii Clasa 0 in Clasa I). Astfel, liceul incepe la varsta de 15 ani (sau 16 in cazul in care s-a facut anul suplimentar cauzat de nepromovarea Examenului de Capacitate). Liceul va avea o durata de 3 sau 4 ani in care se organizeaza in programe de studii profesionale, studii liceale vocationale, studii liceale de stiinte si socio-umaniste.

Articole recomandate

Nelu Tataru: Paturile de la ATI se pot elibera doar prin vindecare sau prin deces Nelu Tataru: Paturile de la ATI se pot elibera doar prin vindecare sau prin deces
Nelu Tataru a anuntat ca locurile la Terapie Intensiva sunt limitate in toata tara. In total, sunt 1200 de paturi la ATI, in toata tara. Dintre acestea 800 sunt deja ocupate. Ministrul Sanatatii a explicat ca paturile se pot elibera doar prin vindecare sau prin deces. Ministrul Sanatatii a precizat
Raed Arafat: Se poate ajunge la 100 de cazuri zilnic la ATI! Raed Arafat: Se poate ajunge la 100 de cazuri zilnic la ATI!
Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, a avertizat ca numarul cazurilor pacientilor infectati cu noul coronavirus care au nevoie sa fie internati la Terapie Intensiva este in crestere alarmanta. Seful DSU a anuntat ca se poate ajunge si la luarea unor decizii extreme. 
Nelu Tataru: Transportul in comun, focar de COVID Nelu Tataru: Transportul in comun, focar de COVID
Transportul in comun si petrecerile private sunt principalele focare de coronavirus, a declarat ministrul Sanatatii, Nelu Tataru.  Ministrul a explicat ca foarte multe persoane nu respecta regulile de distantare fizica si nu poarta corect masca de protectie. In acest sens, Nelu Tataru a cerut
Bilant sumbru in Franta: 45.422 de cazuri noi de infectii in 24 de ore Bilant sumbru in Franta: 45.422 de cazuri noi de infectii in 24 de ore
Cifre ingrijoratoare in Franta! In ultimele 24 de ore au fost inregistrate 45.422 de cazuri noi de imbolnaviri cu noul coronavirus. Autoritatile au prelungit starea de urgenta pana pe 16 februarie.  Noua legislaţie autorizează guvernul să adopte restricţii pentru a face
Cat timp dureaza imunitatea dupa infectia cu noul coronavirus! Raspunsul OMS Cat timp dureaza imunitatea dupa infectia cu noul coronavirus! Raspunsul OMS
Specialistii de la Organizatia Mondiala a Sanatatii sustin ca imunitatea dupa infectia cu noul coronavirus ar disparea dupa sapte luni. Expertii OMS atrag atentia ca pacientii cu forme usoare de COVID-19 ar putea sa nu dezvolte anticorpi sau sa isi piarda mai repede imunitatea.  „Ceea ce