Sfantul Ilie se celebreaza in fiecare an la data de 20 iulie. El este ocrotitorul recoltelor și aducătorul de ploi. Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord a lui Istrael, cu mai bine de 800 de ani înaitea lui Hristos. Sf Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron).
În această zi sfântă nu ai voie să faci anumite acțiuni, tocmai pentru a nu risca să îți distrugi planurile. Există mai multe superstiții legate de această zi, astfel că se culeg plantele folosite la vrăji și farmece, iar plantele culese, cele pentru leac, precum busuiocul, sub puse la uscat în podurile caselor și în cămări. Totodată, în această zi sfântă nu este bine să faci treburi gospodărești, nici să pleci la drum!
Odată cu această zi se încheie practicarea obiceiurilor de invocare a ploilor. În ziua de Sânt’ Ilie, femeile duc la biserică busuioc, pe care-l pun la icoane, iar după slujba îl duc acasă unde este ars, iar cenuşa sa este pusă la nevoie, pe bubele copiilor.
Mărul este pomul lui Ilie. Se spune că până la 20 iulie nu e bine să mănânci mere ca să nu-l superi pe Sf.Ilie şi să te trăznească. În această zi gospodinele duc la biserică şi mere pentru sfinţire; abia apoi se pot mânca, atunci şi după 20 iulie. Se mai spune că în această zi nu este bine să stai sub un carpen, deoarece dracul trage la acest pom şi poţi fi trăznit de Sf.Ilie care-l ţinteşte pe drac. Fă-ţi cruce cât de des poţi când tună, fulgeră şi trazneste – zice credinţă populară – pentru că Dumnezeu a zis lui Ilie: „în toate să dai, dar în cruce să nu dai!”
Fetele nemăritate se scaldă goale în noaptea de Sf.Ilie în lanurile de cânepă; apoi se culca şi dacă visează cânepă verde, vor lua flăcăi; dacă visează cânepă uscată înseamnă că ursitul poate fi un văduv. Se mai spune că în revărsatul zorilor zilei de Sf.Ilie se culeg ierburi de leac, de vrăji, de farmece.
