Skip to article

Biblioteca Borges

Biblioteca Borges
Maestrul ideilor, magicianul fantasticului, stapinul labirinturilor, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges ne infatiseaza lumea ca o carte, ne priveste din ireal(itate), ne apuca de incheieturi si ne trage in virtejul naucitor al sensibilului, ignorind cu cea mai fina desavirsire existenta materialului. Scriitura lui Borges - pasiune pentru fanatici, abis pentru initiati, experienta pasionala pentru nonconformisti - te face sa plutesti deasupra a tot ceea ce n-ai perceput pina atunci. Ca o privire de ansamblu insa, in acelasi timp miniatural in intinderea sa literara, "cuvintul" lui Borges a fost, de-a lungul vremii, inspiratie pentru Godard, Robbe-Grillet, Ricardou sau Foucault, a rasturnat traditia literara spre tarimul unui univers fantastic prin excelenta, in care ideile se scalda necontenit pe tarimul dubitativului.

Jorge Luis Borges nu a depasit niciodata structura naratiunii scurte. Bulversind, asa cum ii vine bine unui scriitor genial, "ordinea" genurilor literare, chiar pe un spatiu restrins, argentinianul se joaca mereu cu eseul, povestea si poezia, construind fragile si baroce castele de nisip. Volumul Evaristo Carriego, esential in maturizarea scriiturii sale, publicat in 1930, ii deschide lumea copilariei, caci Borges traieste intotdeauna "prin oglinda". Surprinsi, multi dintre criticii vremii nu reusesc sa inteleaga demersul sau dincolo de biografic (viata poetului Carriego). Mahalalele Buenos Airesului, cu strazi fermecate si cartiere obscure (care `populeaza` cea mai mare parte a volumului), sint, de fapt, regasirea trecutului argentinianului, construirea unei origini care poate fi si etnologica - descoperirea orasului Buenos Aires -, si autobiografica. In fapt, `deconcentrarea`, turnurile labirintice si situatiile `indoielnice` constituie substanta lui Borges in demersurile sale. Celebra proza Biblioteca Babel problematizeaza fara ocolisuri: "Tu, cel ce ma citesti, esti sigur ca intelegi limbajul meu?".

Adept al ideilor celebrului filosof englez Berkley, pasionat de Walt Whitman si cunoscator desavirsit al literaturii engleze, Borges lucreaza cu concepte ce ilumineaza fara a provoca excentricitati. Citindu-l, te poti intreba daca isi doreste sa ajunga intr-un punct fix sau doar sa clarifice o neclaritate prin descoperirea alteia. Nihilismul e, in acest caz, instrumentul definitiv ce duce la cunoastere, iar calatoria propusa nu e altceva decit un tertip catre deschiderea imaginatiei. De altfel, bunul sau prieten, scriitorul argentinian Adolfo Bioy Casares, spunea ca Borges cultiva genul fantastic fara a recurge la truculenta vampirilor ori la feericul basmelor. Povestirile sale cu tilc sint "fantezii metafizice" si se realizeaza exclusiv prin intermediul simbolului.

Fictiunea ca forma de cautare

In viltoarea simbolurilor te poti pierde sau te poti regasi. Insa aceasta presupune distingerea ultima a unei cai, alegerea `parcursului` si logicizarea lui, pas cu pas. Stapin al intertextualitatii, Borges nu te va lasa niciodata sa cazi in capcane false, insa iti va ghida pasii cu luciditate si discretie, pina cind nu iti vei mai afla iesirea si(n)gura. De aceea, lectura lui Borges creeaza dependenta. Problematica propusa de argentinian e raspunsul clar al unor intrebari filosofice in carne si oase, deschiderea catre universalitatea unor teme ale conditiei umane dintotdeauna si de pretutindeni, prezentate, desigur, de cele mai multe ori, cu intensitatea si concretetea senzoriala a variantei lor latino-americane, precum in volumele Istoria universala a infamiei (1930), Istoria eternitatii (1935) si Fictiuni (1944).

Finalmente, poezia borgesiana constituie ea insasi o etapa distincta si definitorie. Asa cum o marturiseste Borges insusi, poezia ii este si ii va ramine prima si ultima iubire. Aceasta il infatiseaza pe autor in intimitatea personalitatii sale, cu o intensitate lirica unica in formularea mereu innoitelor teme, motive si simboluri: oglinzile, pasiunea pentru carti, labirintul, spada, jocul de sah, trandafirul, timpul circular, uitarea si memoria, orbirea, batrinetea si moartea. Versul ii este sinteza a intregului univers fantezist, aflat intr-o necontenita reconfigurare, in care ne implica prin recunoasterea si asumarea tuselor personale... ale sale, devenite ale fiecaruia dintre noi, ale universalitatii.

Opera completa, in romaneste

Pentru prima data, cititorii pasionati pot aseza in biblioteca editii de lux ale operei borgesiene. Editura Polirom a initiat o colectie care isi propune sa reuneasca intreaga creatie a argentinianului care a marcat literatura secolului XX. Pe linga o editie completa a poeziilor si un volum special, Carti scrise in doi, ce cuprinde scrierile sub pseudonim comun ale lui Borges si ale lui Adolfo Bioy Casares, acum poate fi gasita si editia completa a povestirilor care l-au facut celebru pe Borges in toata lumea. Realizata de un colectiv de redactori foarte bine cotati, editia Moartea si busola. Proza completa, aparuta in 2006, reprezinta o selectie masiva din operele lui Jorge Luis Borges, in traducerea Irinei Dogaru, Cristian Haulica si a lui Andrei Ionescu. Notele si comentariile care insotesc editia ii apartin lui Andrei Ionescu.

Sursa: Suplimentul de Cultura

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!