Skip to article

Capsunarii si progresul economic

Migratia fortei de munca reprezinta, pentru majoritatea statelor in curs de dezvoltare, un factor de crestere economica si de reducere a saraciei. Un studiu recent realizat de Banca Mondiala estimeaza ca, pana la sfarsitul anului, in Romania, transferurile totale de bani vor ajunge la 3,75 de miliarde de euro.

Fie ca este vorba de asa numitii capsunari, de cei care lucreaza in constructii, de militarii plecati in zone de conflict sau cadre medicale, banii trimisi in tara de catre romanii care muncesc peste hotare pare sa echivaleze cu 4,8% din Produsul Intern Brut al tarii.
Manati de saracie sau din dorinta de a-si atinge visul, altfel intangibil, tot mai multi romani aleg sa stea o perioada departe de familii si sa munceasca din greu pentru patroni straini. Conditiile grele de munca, dar mai ales conditiile grele de trai carora trebuie sa le faca fata acolo, pentru a putea trimite cat mai multi bani celor de acasa, par sa nu ii sperie pe concetatenii nostri. Multi dintre ei povestesc cum stau cate zece in apartamene minuscule, pentru a face fata chiriilor exorbitante. Dar gandul ca in tara vor reusi, in sfarsit, sa aiba o casa a lor, ii ajuta sa mearga mai departe.

Datorita celor care muncesc in strainatate, multe localitati din Romania s-au metamorfozat. Vile, masini luxoase si, in cazul celor care au avut inspiratia si curajul de a risca, afaceri infloritoare. Asa cum subliniau si reprezentantii Bancii Mondiale, cel mai intelept lucru ar fi ca acesti bani care intra in tara sa se indrepte spre investitii viabile si mai putin inspre consum.
O data cu capitalul bancar, "capsunarii" aduc cu ei si o noua mentalitate. Ei inteleg ca zicala atat de raspandita si iubita de multi dintre noi "timpul trece, leafa merge" nu furnizeaza, pe termen lung, nici un beneficiu.

In ciuda rolului extrem de important pe care il joaca in economia tarii, migratia fortei de munca are si dezavantaje. Sa ne gandim, pentru inceput, la sutele, daca nu miile de copii care sunt lasati in grija bunicilor de parintii plecati la lucru in strainatate. Succesul cere sacrificiu, dar efectele pe care lipsa familiei le poate avea asupra micutilor nu sunt de neglijat.

Mai trebuie luat in discutie si cazul romanilor care pleaca din tara cu intentii nu tocmai ortodoxe. In multe tari europene traiesc emigranti romani fara ocupatie care au reusit sa-i aduca pe localnici in pragul rasismului. Comportamentul lor are repercusiuni asupra noastra, a tuturor. Din cauza acestor conationali pe care ii intalnim in intersectii si langa monumentele marilor capitale, de multe ori iti este rusine sa recunosti ca esti roman. Mai mult decat atat, cei care chiar incearca sa castige un ban cinstit in acele localitati se confrunta cu scepticismul si prejudecatile oarecum indreptatite ale localnicilor.

Faptul ca romanii prefera munca in strainatate este, in mare masura, laudabil. Este trist, insa, ca la aceste munci "de jos" ajung sa se angajeze oameni cu educatie superioara.
In vara, cand se dezbateau notele mici obtinute de unii profesori la examenele de titularizare, se prezenta si cazul unei comune in care majoritatea profesorilor isi luasera concedii pentru a pleca la cules de capsuni. Dar acest lucru nu ar trebui sa ne mire in conditiile in care profesorii sunt lasati sa se umileasca in fata Guvernului de mai bine de doua saptamani, in incercarea de a-si revendica drepturile.
Este pacat sa vezi cum oameni cu un potential extraordinar, in pregatirea carora statul a investit bani, prefera sau sunt nevoiti sa plece peste hotare pentru a putea duce un trai decent.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!