Skip to article

Fericirea de a spune "Cel de langa noi"

Fericirea de a spune
Mai mereu, cand incepem sa scriem cate ceva, nu ne gandim decat la noi, la cat de bine sau rau ne este, la ce ne-am dori, la ce am vrea sa devenim, la tot felul de nebunii care ne trec prin cap in acel moment.

Am citit aseara cand m-am intors din delegatie cateva articole la intamplare, cateva comentarii si am vazut ca din ce in ce mai multe persoane observa ca noi oamenii am inceput sa ne plangem de orice ni se intampla, am incetat a ne mai bucura, am incetat a vedea partea plina a paharului chiar si atunci cand nu este.

Normal ca cel de langa noi sa nu mai aiba incredere in noi, normal ca cel de langa noi sa ne bage in aceeasi categorie cu restul lumii.

Nu este de ajuns sa fie un singur om bun pe fata pamantului care sa-si doreasca doar un suflet aproape, nu este de ajuns ca doar o singura persoana sa gandeasca asa, e nevoie de noi toti, daca vrem sa traim intr-o lume mai buna, plina de bucurii, plina de dragoste, plina de intamplari minunate.

Este nevoie ca noi toti sa punem umar la umar si sa gandim pozitiv, si sa ne dorim lucruri minunate, realizabile si usor de atins. Nu zic ca este rau sa vrei mai mult, dar trebuie sa stii cat sa ceri, pentru ca de obicei, se spune ca cerem foarte mult ca sa primim macar jumatate.

Eu personal, in ultima perioada, am observat ca, cu cat esti mai bun cu cei din jur, cu cat ajuti mai mult pe cei care-ti sunt in jur, cu atat iti merge mai bine, cu atat mai mult binele pe care il faci ti se intoarce inzecit inapoi.

Imi aduc aminte ca a fost o perioada cand am fost foarte dezamagita de oameni, a fost o perioada in care ma gandeam ca nu se poate ca toti sa fie asa, rai, fara suflet, egoisti. Si aveam dreptate sa ma indoiesc pentru ca am facut si eu aceeasi greseala de a baga pe toata lumea in aceeasi oala si de a nu acorda o sansa nimanui.

Daca ati stii cati oameni minunati traiesc pe langa noi, si nu ne dam seama de acest lucru decat dupa ce isi aleg alt drum, iar noi nu suntem colegi de vagon cu ei, pentru ca de cele mai multe ori luam alt tren.

In fiecare an in noiembrie obisnuiam sa imi fac planuri pentru anul ce urmeaza sa bata la usa, ma gandeam ce am sa fac de sarbatori, ma gandeam unde as vrea sa petrec sarbatorile. Anul asta la inceput mi-am propus ca acet an sa fie unul deosebit si sa nu respect agenda pe care mi-am facut-o la sfarsitul anului trecut, pentru ca o data in viata faci 30 de ani si e o varsta minunata.

Drept pentru care, zis si facut, am savurat fiecare zi, minut cu minut, si am incercat sa fac momente speciale din fiecare lucru mic si neinsemnat pe care l-am facut zi de zi, atat pentru mine, cat si pentru colegele mele de serviciu, amicele mele, parintii mei si toti cei dragi mie, atat la serviciu cat si acasa.

In urma cu aproape doua luni am avut norocul sa cunosc o persoana deosebita, de prietenia caruia ma bucur zi de zi si sper sa ma bucur in continuare.

Iar daca va fi ca intr-o zi sa-si gaseasca in alta parte sufletul pereche, voi avea cu drag la ce sa ma gandesc si imi voi aminti ca prin viata mea a trecut la un moment dat si un om minunat. Este nemaipomenit sa stii ca ai la cine te gandi, ca atunci cand simti ca ai ceva de realizat si ai nevoie de o incurajare, poti sa o ceri si ea vine, este nemaipomenit sa poti spune "somnik pufos" si sa adormi.

Este minunat sa te gandesti la cel de langa tine cu zambetul pe buze! Este minunat sa te gandesti tot timpul, azi ce shotie sa mai fac sa-i descretesc un pic fruntea de atata munca, sau ce surpriza sa-i mai pregatesc.

Sunt lucruri despre care citeam in carti, auzeam la unii si la altii ca se pot intampla dar pe care nu am crezut ca le voi trai pe propria-mi piele vreodata.

Tot timpul prietenele mele imi spuneau ca fiecare sac isi are peticul, fiecare om are un suflet pereche undeva.

Cred ca toti trebuie sa gandim asa, sa ne dorim foarte mult macar un singur lucru, si va fi imposibil sa nu se realizeze. Cu cat cerem mai mult, eu personal cred, ca nu vom reusi decat sa fim si mai dezamagiti ca nu reusim, in schimb daca ne dorim din tot sufletul un singur lucru atunci dorinta ni se va indeplini iar visul nostru va deveni realitate!

Sa nu ne dorim decat sa petrecem clipa asta minunata impreuna si sa speram la clipele ce vor urma, sa nu fortam lucrurile sa se intample, sa le lasam sa vina de la sine, sa vina din suflet. Si cu siguranta si cel de langa noi va veni in intampinarea noastra iar ceea ce vedem in filme si spunem ca nu exista decat acolo, se va petrece si in realitate.

La bine nu ai cum sa raspunzi cu rau. Secretul cred ca sta in a nu depune armele niciodata, sa continui sa speri si sa lupti chiar si atunci cand ti se pare ca nu mai poti si niciodata sa nu judeci pe nimeni, sa iei oamenii asa cum sunt, sa le iubesti defectele si sa apreciezi fiecare calitate pe care o are cel de langa tine, sa nu astepti niciodata de la cel de langa tine ceea ce tu nu poti oferi, si cel mai important sa nu cantaresti niciodata ceea ce primesti sau sa compari cine da mai mult.

Conteaza ca s-a gandit la tine, conteaza ca e langa tine, conteaza ca atunci cand a avut un moment de respiro tu ai fost in gandul lui sau al ei.

Sa asteptam cu dragoste in suflet sarbatorile ce in curand ne vor bate la usa, sa traim intens spiritul Craciunului ce va sa vina si sa invatam sa fim minunati! Vom reusi cu sigurata!

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!