Skip to article

Martisorul, traditie si legenda

Martisorul, un obicei pagan de pe vremea dacilor si romanilor.

Descoperirile arheologice arata ca se celebra prima zi a primaverii inca de acum 8000 de ani.. Si pe vremea dacilor simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie.

Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe o ata.

Alte surse arata ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda: aur, argint sau bronz indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui.

Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi erau atarnate de crengile lor.

Pe vremea romanilor Martisorul era legat de sarbatoarea inceputului de an, care la acea vreme era marcat la 1 Martie.
Cu aceasta ocazie exista obiceiul de a se darui un cadou: un fir rosu impletit cu unul alb care simbolizau, rosul dragostea, fertilitatea, iar albul puritatea. La inceput, de firul impletit era legata o floricica.

Simbolul impletirii rosu-alb se intalneste si in traditiile orientale, rosul simbolizand principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva.

Martisorul este, insa, un simbol specific romanilor, devenit tot mai bogat in semnificatii, odata cu trecerea timpului, in ciuda faptului ca etnografii de la inceputul secolului nu ii prea dadeau sanse de supravietuire.

Traditia Martisorului la sate

Din batrani se spune ca dupa cum este vremea in prima zi a lui martie, asa va fi toata primavara, dar si vara. De aceasta zi se leaga "martisorul" - obiceiul care da numele lunii. Dupa credinta populara, cine poarta martisor va fi sanatos si va avea noroc.

Martisorul era alcatuit pe vremuri din doua fire de lana, unul alb si unul rosu sau negru, fire care simbolizau cele doua anotimpuri.

Acest snurulet era facut de femei, care il legau la gatul si la mana copiilor. Insa nu doar copiii purtau martisorul, ci si tinerii si adultii. Mai mult, snuruletul ce vestea primavara era legat si la coarnele vitelor din gospodarie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospodaria. In timpurile de demult, aceasta zi era inceput de an, moment in care crestea necesitatea oamenilor de a se proteja.

Ulterior, de acest snurulet rosu cu alb a fost agatata o moneda de argint sau de aur, sau chiar un medalion, indeplinind functia de talisman.

Martisorul se poarta pana in momentul in care infloresc trandafirii sau visinii. Atunci firul rosu se pune pe un trandafir sau pe o ramura a unui visin. In alte regiuni, martisorul se poarta atat cat dureaza zilele Babelor sau pana la Florii, cand se scoate si se agata de crengile unui copac. Se crede ca, daca pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci cand martisorul este aruncat dupa o pasare, purtatorul va fi usor precum pasarea.

Monedele desprinse de pe snurulet erau pastrate pana la Sf. Gheorghe, cand fetele isi cumparau cu ele cas proaspat si vin rosu, pentru a fi imbujorate precum vinul si albe precum casul.

Conform unei alte traditii se spune ca in ziua de 1 martie fetele trebuie sa se spele cu apa obtinuta din zapada, pentru a avea tenul curat si luminos.

In satele transilvanene martisorul se agata si la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viata, puterea regeneratoare care se crede ca ar fi stimulata prin insasi "culoarea vietii".

Cei din Bihor cred ca apa de ploaie adunata la 1 Martie, ii va face mai frumosi si sanatosi daca se spala cu ea.

In Banat fetele aduna stropi de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure, ca sa se spele pe obraji, rostind un descantec, al "dragobetului de dragoste" care suna astfel: "Floare de fraga/Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga./Uraciunile sa le desparti"

In Dobrogea martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie mare si inaripat.

Martisorul era un dar ce-si trimiteau romanii, unul altuia, in ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur spanzurat de un gaietan de matase impletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea in dar il purta la gat pana cand intalnea cea dintai roza inflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit.
Banutul insemna imbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba precum crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii.

Atestari documentare din secolul trecut

Martisorul reprezinta in fapt firul rasucit rosu alb, si nu obiectul ornamental care se leaga de acest fir, component adaugat ulterior martisorului.

Atestarile documentare din secolul trecut atribuie martisorului functia de protector impotriva deochiului. Martisorul se lega la gatul sau la mana copiilor mici, pentru a-i feri de deochi si pentru sanatate si noroc, in sensul propriu al cuvantului. Snurul impletit in alb si rosu "leaga" bolile.

Legendele Martisorului

Legenda Soarelui

Cu privire la simbolul martisorului circula si legende. Una dintre ele povesteste cum a fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate.

Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau.
Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.

Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.

Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant.

Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.

In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.

De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.

Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara.

Legenda Primaverii

O alta legenda moldoveneasca spune ca odata intr-o lupta cu o vrajitoare de iarna care nu voia sa cedeze, frumoasa doamna Primavara si-a taiat degetul si cateva picaturi din sangele ei au cazut pe zapada care s-a topit. Mai tarziu in acest loc a crescut un ghiocel si in acest fel primavara a castigat in fata iernii.


Articole recomandate

12 obiceiuri bizare de Craciun. Unde se imbodobeste bananul si ce pariuri se pun in Suedia 12 obiceiuri bizare de Craciun. Unde se imbodobeste bananul si ce pariuri se pun in Suedia
Craciunul inseamna sarbatoare, oferire si primire de cadouri, colinde si mese bogate. Sunt atat de multe elemente diferite care contribuie la sarbatoarea Craciunului: sarmalele, cozonacul,  atarnarea sosetelor rosii, lasarea prajiturelor si a laptelui pe masa pentru a-i cinsti pe Mos Craciun
Top 10 retete traditionale romanesti de Craciun Top 10 retete traditionale romanesti de Craciun
De Sarbatori, romanii au mesele imbelsugate si pregatesc retete traditionale romanesti de Craciun si Revelion cu care isi asteapta familia. Iata cele mai delicioase retete traditionale romanesti de Craciun. Retete traditionale romanesti: Carnati de casa Iata o reteta traditionala de preparare
Plus1 si publicatia Jurnalul de Estetica lanseaza Beauty Talks, seria evenimentelor dedicate creatorilor de continut din industria de frumusete Plus1 si publicatia Jurnalul de Estetica lanseaza Beauty Talks, seria evenimentelor dedicate creatorilor de continut din industria de frumusete
La sfârșitul lunii noiembrie, Plus1 a lansat seria de evenimente dedicate creatorilor de conținut din zona de beauty cu un eveniment-pilot numit “Frumusețea - de la real la virtual”, în care o serie de specialiști au împărtășit sfaturi
Exclusive Zone presents CIGAR EXPERIENCE PARTY Exclusive Zone presents CIGAR EXPERIENCE PARTY
Trabucuri si bauturi premium, experienta gourmet fara egal, eleganta si rafinament intr-o atmosfera la superlativ.   Exclusive Zone Lounge  si Manifesto Events&PR va invita joi, 5 Decembrie, incepand cu ora 19:00, la un eveniment premium, organizat in incinta Exclusive Zone
Netflix isi lanseaza filmele in cinema! Netflix isi lanseaza filmele in cinema!
Netflix inchiriaza un cinematograf din New York, pentru a-si putea lansa filmele pe care le face disponibile utilizatorilor din retea la scara larga. Gigantul garanteaza ca va avea succes si va ocupa un loc printre concurentii sai la premiile Oscar. Pe langa succesul pe care il are compania in
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.
Ele.ro iti recomanda