Skip to article

Mi-e teama sa cred

Mi-e teama... chiar si cand imi asez gandurile pe hartie, mi-e teama si sa mai fiu sincera cu mine... mi-e teama sa recunosc ca eu inca cred in dragostea adevarata pentru ca ma gandesc ca o sa caut toata viata ceva ce nu exista!

Mi-e teama sa mai cred in visele mele

Si ce se va intampla atunci cand voi afla ca nici tu nu existi? Mi-e teama sa mai cred in visele mele pentru ca am intalnit numai ingeri negri care mi-au spulberat visele! Am incercat sa ma schimb pe mine, nu a mers, am incercat sa-i schimb pe cei din jur, nu a mers! Ce trebuie oare sa fac pentru ca sufletu-mi sa nu-mi mai fie ranit!

Fiecare vrea sa ma schimb, fiecare vreau sa se schimbe! Asta pentru mine nu inseamna decat niste oameni nepotriviti care se intalnesc cu persoane nepotrivite, jumatati incompatibile. Din cauza acestor intalniri ne pierdem, cate putin din vise si din noi pana cand ajungem niste jumatati mereu nepotrivite si atunci nu mai stim cine suntem si ce visam si ne e teama!

Ne e teama de o alta intalnire cu o jumatate nepotrivita, nemaivrand sa mai pierdem ceva, gazduim frica in sufletul nostru pana cand ajunge sa faca parte din noi!

Ti-ai recunoaste jumatatea daca te-ar privi?

Mi-e teama sa cred

Poate langa noi, pe un scaun in autobuz, un trecator pe strada si o privire, o intrebare, o atingere accidentala, poate langa noi se afla chiar jumatatea potrivita si atunci nu vom stii ce sa spunem, ce sa facem, pentru ca ne e frica!

Tu ti-ai recunoaste jumatatea daca ti-ar da locul in autobuz, daca ar trece pa langa tine si te-ar privi, daca te-ar intreba, daca te-ar atinge....?

Confundam in permanenta sentimentele, intalnirile si oamenii si uneori credem atat de mult in visele noastre incat consideram persoana de langa noi jumatatea potrivita... este oare jumatatea potrivita?

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!