Skip to article

Nepasarea, boala mileniului

Nepasarea, boala mileniului
Vi s-a intamplat vreodata sa aveti pe cineva drag grav bolnav si sa jungeti la concluzia : "mai bine mort decat in spital"? Sunt sigura, chiar convinsa de acest lucru... Intrebarea era pur si simpu retorica.

Este inuman ceea ce se intampla in spitalele din Romania. Ne mandrim cu intrarea in U.E., dar suntem la fel de neputinciosi ca si pana acum.

Ma intrebam, in timp ce imi tineam bunicul in brate pe patul de spital, "o sa moara acum uitandu-se in ochii mei, in timp ce eu strig de 4 minute dupa asistenta?". Traumatizant, nu-i asa? Si la fel de real precum aerul pe care il respiram.

O imagine destul se sumbra a spitalelor din Romania, o imagine trista si pesimista a caliattii serviciilor medicale. Nu incerc sa blamez pe nimeni, am intalnit oameni cu suflet in randul medicilor, al asistentelor, al infirmierilor, insa am vazut cazuri in care bolnavul nu putea fi dus la alt pavilion daca nu ii bagai "o mica atentie" brancardierului, in conditiile in care acel om se afla intr-o stare grava.

Nepasarea, boala mileniului

Suntem demni de U.E., dar demni de dispret ca oameni. Atata timp cat negocierile in privinta alocarii de fonduri pentru sanatate sunt mereu in stand-by, vor muri oameni din lipsa conditiilor, din lipsa personalului medical, din lipsa tehnicii. Degeaba avem oameni talentati, cu suflet, daca avem nepasare in randul celor care ar putea sa schimbe ceva.

In timp ce oamenii politici isi mai scriu pe listele de avere inca o viluta sau o masina ultimul tip, un om moare in conditii de neimaginat in asa zisele spitale.

Dar sa continuam cu nepasarea... Este cea mai usoara cale de a nu ne implica.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!