Skip to article

O vacanta de sezon, la domiciliu si plina de aventuri

O vacanta de sezon, la domiciliu si plina de aventuri
Acest articol a fost conceput dupa mai multe intamplari adevarate, personajele sunt reale iar umorul ironic, cu care a fost tratata povestirea se datoreaza aspectului esential al caracterului si personalitatii subsemnatei care, dupa parerea unora, s-a nascut sa fie vesnic nemultumita.

Vacanta de primavara. S-a deschis sezonul de vanatoare... la cumparaturi. Se calca lumea in picioare prin supermarket (de parca vine bomba atomica nu Pastele), apoi se aseaza linistita, inarmata cu rabdare cu ceva de impletit, cu table, tintar, sah, cu cate doua trei carucioare pline de alimente si alte produse de sezon iar asta la interminabila coada a unei case de marcat! Sunt la ovulatie, stau in picioare la aceeasi coada si ma doare-n ovarul drept. Mi-a scazut nivelul de serotonina din creier si de aceea sunt stresata , obosita si in vacanta asta nu am sa merg nici`unde. Fiica mea a plecat intr-o tabara, baiatul mijlociu in provincie la niste rude, pe cel mic nu l-a vrut nimeni iar sotul meu si-a achizitionat un alt monitor LCD, cu banii luati de pe concediu si prima de Paste.

Eu - nimic! Se spune cala vara! "La vara ce?", am intrebat. "Nu se stie! In functie de prioritati!", s-a raspuns la intrebare! Si uite tu mai draga, cum eu nu mai sunt trecuta (cam de mult timp) pe lista de prioritati! Hai acum sa nu fiu rea...m-a scos...cat a fost in concediu... din sarite... dar si in oras! Am mers impreuna la cimitir, ca doi cetateni indragostiti si constiinciosi, tinandu-ne de mana. De buna voie si nesiliti de nimeni... ne-am platit taxele! Trebuia... Nu le-am mai platit de cativa ani si ne-au trimis o nota acasa cum ca sunt mari sanse sa ramanem fara locuri de veci, cu tot cu stramosi in ele.

Intr-un week-end am iesit in Herastrau, l-am ametit pe cel mic intr-o invartitoare cam vreo doua ore, iar tatal lui ne-a facut cinste cu un pateu (cumparat de la metrou, cand s-a intors de la munca, pe noi ne-a lasat in parc si el a mers ca mai avea nu stiu ce treburi urgente de rezolvat), pateu ce avea o maaare branza in el, dar bun.

In fiecare seara am baut, am mancat si ne-am iubit atat de mult, incat se instalase deja... rutina. Am facut striptease si ne-am filmat partidele de amor, atat cat sa umplem cateva DVD-uri. Am si cateva inregistrari cenzurate. Asta ca sa avem ce arata la musafiri. Dar am mai facut si treaba....

Mi-am spalat covoarele, geamurile, catelul, copii ca-n fiecare zi si cred eu... cateva pacate. Am incercat sa-i spal putin si creierul sotului meu dar avea o mare pata si aceea pusa pe mine, iar strategia folosita in a-l convinge sa-mi cumpere un parfum... a esuat. Si am intrat in criza mare, deoarece s-a terminat si mor. Va puteti imagina ca am folosit una bucata sticluta trei ani? Cred ca a expirat de mult, ma refer la termenul de valabilitate. Dar nu asta era problema. Problema este ca acum a expirat de tot, adica nu mai e, finis, kaput, nema... si sunt foarte trista si pustiu... mi-e simtul olfactiv!

Mai marele casei (1,90 cm) s-a autointitulat sef de echipa, pe toata durata lucrarilor facute in gospodarie. Si ca orice sef a supravegheat cu mare atentie, chiar din fata monitorului, calitatea muncii noastre. A reparat si el intrerupatorul la baie, a improvizat in camera baietilor o lampa, cu multe neoane si becuri colorate, lampa care mai mult seamana a farfurie zburatoare... "Face lumina?"... Face!"

Am mers la dentist. Si aici tot cu sotul "Alexandru cel Mare" cum am spus 1,90cm), deoarece l-a chinuit vreo trei zile si tot atatea nopti, dar nedormite.... un molar. Cu acest prilej a demarat o mare lucratura la dantura, deoarece l-am amenintat ca daca nu face ceva in aceasta privinta, atunci cand o sa ramana in doi dinti... o sa-l parasesc. De frica, a spus ca o sa-si puna dinti si in cerul gurii, daca este nevoie. Doar sa nu plec. Si eu ma plang ca nu ma iubeste. Cine oare si-ar pune dinti in cerul gurii din dragoste pentru persoana cu care-si imparte locasul? Dar pana la urma...

Mi-a venit. Intr-un sfarsit... Mintea la cap? Nu, nici vorba! Ciclul? Nu, dragii mei, nu-mi mai fac probleme la capitolul asta. O idee? Oo, nu, de-astea nu duc lipsa, vin cu nemiluita, zilnic. Mi-a venit... ghici! O.... O.... Daaa!!! O magaoaie de aparat pentru fitness. Asta mi-a venit. E la usa, manca-l-ar mama! Acolo l-au plasat, cei de la livrari. E cadoul meu si mi l-a luat al meu sot (ce frumos!) pentru merite deosebite. Este daruit pentru 1 Martie, pentru ziua Mamei, a Americii, pentru ziua mea, a lui (da, ati citit bine, nici atunci nu scapa si-i spun "La multi ani, dragul meu! De ziua ta... ce mi-ai luat?"), pentru Craciun, Paste si pentru toate zilele pe care le mai inventez eu, asa atunci cand mi se face de cate o sarbatoare. Exceptie facem la Ziua Indragostitilor din anul acesta, cand mi-a luat... ce mi-a luat?! A... mi-a luat.. banii, caci a fost zi de salariu, la mine la munca! Si mi i-a luat pe toti, nu mi-a lasat nici de tigari. Stia el cum ca eu fac "ravagii" la astfel de aniversari, si-mi aprovizionez camara, nu cu alimente ci cu... afrodisiace(uleiuri aromate, lumanari, saruri, viagra... a nu, de aceasta nu avem nevoie... inca!) Ma rog, tot felul de chestii costisitoare si nesemnificative pentru tot genul... masculin!

Tot sotul meu a mai mentionat cum ca acest cadou este daruit din toata inima si dragostea lui dar... pentru 3 ani de acum inainte si nu cumva sa mai am pretentii la altceva caci si asa i-am zdruncinat destul... bugetul. Ce dragut! Un fel de "x" in 1 (ca la detergenti!) "x" fiind numarul de sarbatori iar 1, da ati ghicit, 1 este numarul de cadouri. Adevarul este ca-i cam mare investitia, cand am vazut factura, (caci a venit cu ea in dinti, sa vada tot poporul cat isi iubeste Moldoveanu nevasta), sa cad pe spate, nu alta. Ma iubeste, domnule, ce mai! Caci nu degeaba m-am milogit doi ani de zile, cum ca mai am si eu o singura dorinta. Gata, s-a implinit! Doamne si ce mare e! Nu dorinta dragilor... magaoaia, caci despre asta vorbeam! Si daca va mai spun cum ca dispunem si de o masa de ping-pong. Una de biliard ne mai trebuie si gata, ne mutam nu la club, la cort, caci in casa nu mai avem loc.

Iar, dupa toate astea, mai pot eu sa spun, ca nu am avut actiune... in acest sezon? Ati citit cum a decurs primavara mea - pare linistita, dar plina de peripetii si daruri pentru fiecare... Mie imi suna ca si cand nu trebuie sa calatoresti ca sa ai parte de aventura.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!