Skip to article

Un basm despre intamplare

Un basm despre intamplare
Haideti sa va spun o poveste...

Candva, nu foarte demult, a existat un rege intelept care domnea peste o tara. Simtand ca il lasa puterile, el se vazu nevoit sa-si desemneze ca succesor pe unul dintre feciorii sai.

Un basm despre intamplare

Fiecare din cei trei feciori studiase in tari indepartate. Cel mai in varsta fusese intotdeauna un mic rebel, astfel ca el invatase toate fineturile razboiului. Praslea se dedicase stiintelor. Pentru el, totul trebuia sa fie explicabil si , ca atare, nimic nu trebuia schimbat daca nu era neaparat nevoie. Cel mijlociu insa avusese diversi invatatori intelepti, astfel ca invatase sa traiasca in armonie cu natura, si intelesese ca valorile interioare sunt cele importante.

Adunandu-si toti fiii laolalta, regele vroi sa stie care dintre feciori e cel mai demn de a-i fi succesor.
- Ce ai face daca ai fi un rege?, il intreba el pe fiecare.
Cel mai varstnic raspunse:
- Mult stimate tata si rege, eu as schimba imediat cat de multe s-ar putea.
Praslea spuse insa:
- Eu cred ca totul trebuie sa ramana asa cum este, si as continua opera ta.
Dar fiul mijlociu, care se simtea in comuniune cu natura spuse:
- Draga tata, tot ceea ce este, e bine asa cum este, caci altfel nu ar fi.
Desi batranul rege nu a inteles pe deplin acest raspuns, ceva ii spunea ca cel mijlociu ar trebui sa devina rege, ceea ce el si facu.

Insa, de fiecare data cand batranul rege ii cerea un sfat succesorului sau, primea acelasi raspuns:
- Tot ceea ce este, e bine asa cum este, caci altfel nu ar fi.
Cu timpul, regele cel batran deveni tot mai suparat ca fiul sau nu il scutea de povara luarii deciziilor, astfel ca el trebuia sa poarte raspunderea in continuare. Batranul era din ce in ce mai iritat.

Intr-o zi, frizerul care il radea pe batranul rege l-a taiat la obrazul stang. Taietura era atat de adanca, incat sangera abundent. De suparare, de indata ce rana ii fu bandajata, batranul il arunca pe frizer in temnita intunecata si umeda, iar apoi alerga la succesorul sau pentru a-l intreba daca procedase bine. Dar acesta ii raspunse:
- Draga tata, tot ceea ce este, e bine asa cum este, caci altfel nu ar fi.
Atunci batranul rege simti ca a ajuns la capatul rabdarii, si il arunca si pe fiul sau in temnita.

Un basm despre intamplare

Cateva zile mai tarziu, batranul rege, confundat in ganduri, facu o plimbare prin padure. Preocupat fiind de gandurile lui, el nu isi dadu seama cand parasi hotarele micului sau regat. Deodata, el se trezi in fata unor canibali care tocmai iesisera la vanat. Seful lor se apropie de rege, se uita la rana de la obraz si zise:
- Arati bine pentru varsta ta. As fi mancat cu placere un rege, insa credinta noastra ne interzice sa mancam carnea unui om deja ranit.

Atunci regele pricepu. Se intoarse cat putu de repede la palat si dadu imediat dispozitie ca fiul si frizerul sau sa fie eliberati. Apoi, el ii povesti fiului sau ce i se intamplase, si zise:
- Dragul meu fiu, te rog sa ma ierti. Am gresit.
Acesta il privi intristat pe tatal sau si spuse:
- Regele meu, tot nu ai priceput inca?
- Dar ce sa mai pricep?, exclama el perplex
- Uite, tata draga, daca nu m-ai fi aruncat in temnita, probabil ca te-as fi insotit in plimbarea ta si, pentru ca eu nu sunt ranit, eu as fi fost cel mancat de canibali. Deci, vezi, draga tata: Tot ceea ce este, e bine asa cum este, caci altfel nu ar fi.

Ce parere aveti despre aceasta povestioara despre hazard? Sunteti de acord cu ea sau nu prea ii vedeti sensul? Mie una, mi s-a parut foarte adevarata si de actualitate. Eu una, cred cu tarie in hazard, destin, providenta.

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!