Skip to article

Violenta la romani

Am avut sansa pana acum sa calatoresc in lumea larga si sa vad si eu cum e pe la altii. Cand m-am intors, unul dintre lucrurile care m-a frapat este violenta care, din nefericire, ne caracterizeaza pe noi romanii. Nu ca nu as fi remarcat acest lucru si inainte de calatoriile mele dar prin contrast am devenit sa zicem "mai sensibila" la acest aspect.

Sigur, imi veti spune ca vinovata e saracia, de aceea oamenii sunt mereu incruntati si pusi pe harta. Dar este oare sigur asa? Eu, personal, inclin sa cred ca nu lipsa banilor e singura sau principala cauza...

De exemplu, ce legatura au banii cu faptul ca la noi a fi bartan inseamna a-ti permite sa jignesti "pustimea"? Si pentru ca tot am pomenit de asta, imi permit sa amintesc o disputa de prin mijloacele noastre in comun. Imaginati-va un autobuz plin ochi si in statie, lume multa care care incerca sa se urce. Ma aflam chiar langa usa dar nu apuc sa urc pentru ca ma trezesc izbita cu putere de tabla si asa ruginita a autobuzului de o pensionara "fara vlaga"; de, se temea sa nu urc eu prima... Dar istoria nu se termina aici... Reusesc si eu sa urc dupa "respectabila batranica". Langa noi se afla o tanara cu un copil in brate... Un barbat ii cedeaza locul, numai ca agila noastra pensionara se asaza repede.
Cand barbatul care cedase locul, destul de tanar si el, si-a perms (auzi ce obraznicie!) sa atraga atentia invingatoarei ca locul nu ii fusese destinat... Sa va descriu scandalul si cam ce a trebuit sa auda si tanara mama si "mucosu` ala" de la "nejutorata" pensionara? Discutia s-a icheiat cu remarca aruncata cam de sus a "preainteleptei: "oricum nu apucati voi varsta noastra".

Asta a fost un exemplu de agresivitate gratuita si intamplatoare cu "beneficiari" la nimereala, dar sa pomenim de violenta domestica? Aici avem multe de discutat, acest subiect cred ca ar merita o ampla abordare, pentru ca barbatii romani sunt cam agresivi si verbal, si in atitudine si fizic... Dar pana atunci sa va dau doar un exemplu clasic de violenta fizica; am printre vecini un cuplu de tineri casatoriti la care bataile sunt la ordinea zilei, nu va imaginati ca au probleme financiare, dimpotriva. Cand stau de vorba cu sotia care mi se plange, aflu ca motivele incaierarii sunt pur si simplu stupide. Cand o intreb de ce suporta un astfel de tratament imi raspunde "il iubesc prea mult" si mai ales "ii pare rau dupa aceea si plange de mine".

Am inceput cu batranii, am amintit in treacat de violenta tinerilor in cuplu, sa dam un exemplu de violenta infantila. Imi aduc aminte ca ninsese cu fulgi mari si zapada se asternuse, innobiland mizerul nostru oras. "Frumos" zic dar nu apuc sa ma bucur prea mult, asteptam doua colege care imi promisesera o vizita. Cum nu stateau prea departe, nu ma gandeam sa aiba prea mari probleme, numai ca ce sa vezi? Isi fac aparitia ude pana la piele, cu fetele iritate si rosii... "Ce s-a intamplat", intreb uimita. "Copiii cartierului au aruncat cu bulgari in noi, pana cand am ajuns in halul in care ne vezi". Cum nu-mi credeam ochilor, am coborat in fata blocului si am vazut ca intr-adevar, orice persoana de sex feminin care trecea pe strada era supusa aceluias tratament... Asta pentru ca e iarna... Vara in schimb, copilasii (cel mai mare nu cred sa aiba mai mult de 11 ani) au alta ocupatie mult mai "nobila", am costatat... Pipaitul fetelor sau al femeilor in toata firea si/sau stigatul diferitelor trivialitati si injuraturi la adresa celor care "nu se lasa".

Ma intreb iar: ce ne face atat de... "fiare"? De ce reclamele cu "Dorel" reprezinta atat de bine felul multor conceteteni de a face farse? Sa fie, pe langa saracie, si temperamentul o cauza a agresivitatii noastre gratuite? In mod sigur, suntem firi iuti, avem sange latin dar am stat ceva vreme in mijlocul altui popor latin si el, numai ca lucrurile stau altfel acolo; asa ca incep sa fiu sigura ca principala cauza este (rusine sa ne fie) EDUCATIA. Din nefericire suntem mult in urma si nu numai din punct de vedere tehnologic, nu stiu daca bunul simt se dobandeste sau este innascut.

A, sa nu uit, pe unde am fost am invatat o zicala: "un zambet nu costa nimic", asta pentru ca tot venise vorba de bani. ..

Acest site foloseste Cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Mai multe detalii despre Cookies!