Sfantul Dumitru: Obiceiuri si traditii pe care trebuie sa le respecti daca vrei sa fii protejat de necazuri!

Cunoscut in popor ca Sf.Mare Mucenic Dimitrie, Izvoditorul de mir si facatorul de minuni, Sfantul Dumitru sau Sanmedru este considerat patronul iernii pastorale. Sarbatorit la 26 octombrie, el reprezinta moartea vegetatiei venirea iernii si a frigului.
Moartea sfantului la sfarsitul lui octombrie a fost inteleasa in mentalitatea populara drept moartea naturii si astfel anul se imparte in doua parti simetrice: anotimpul vara (cu miezul timpului la Sf. Ilie - 20 iulie) si iarna (cu miezul timpului la Sampetru de iarna - 16 noiembrie).
Pe langa faptul ca "incuie vara", Samedru desfrunzeste codrul si aduce zapada pe pamant, patroneaza invoielile facute cu jumatate de an in urma la Sangiorz; astfel, depaseste cadrul unei mici sarbatori de toamna, devenind un reper agrar si pastoral al anului taranesc.
Iata cateva obiceiuri si credinte de Sfantul Dumitru
- In satele din tara Hategului, proprietarii de cai tund coamele cailor tretini (pana la 3 ani) ca sa aiba par frumos
- in tinutul Padurenilor se obisnuia ca sa se faca o cruce pe zidul acareturilor cu un taciune ramas de la focurile de Sf. Dumitru, impotriva spiritelor rele.
- In Bucovina, persoanele care vor semana usturoiul dupa Samedru vor avea parte anul viitor doar de paguba.
- In regiunea Olteniei, oamenii cred ca doar daca vei respecta toate traditiile acestei sarbatori vei fi intr-adevar protejat de necazuri si primejdii.
- In unele sate batranele cred ca-i primejdie sa se pieptene pe par de Samedru
- La sarbatoarea lui Samedru se credea ca mortii ieseau din pamant, din morminte si se faceau moroi, varcolaci si strigoi
- iarna grea este prevestita la Samedru de abundenta nucilor si a gutuilor, dar si de numarul mare al harciogilor;
- cum e ziua de Samedru asa va fi toata iarna: de-i vreme aspra, va fi lunga iarna; de va fi vreme buna, toata toamna va fi lunga si frumoasa.
- o alta previziune a iernii se realiza de catre ciobani: cand vor sa afle daca iarna va fi geroasa isi astern cojocul in mijlocul oilor si se uita sa vada ce fel de oaie se va culca pe cojoc: oaia de-i neagra, iarna-i buna, de-i alba, va fi geroasa.
Focul de Samedru
In ajunul sarbatorii, in noaptea de 25 octombrie se tine "Focul lui Samedru", moment in care oamenii obisnuiesc sa aprinda focuri in curti sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sanatosi iar tinerii ca sa se casatoreasca.
Femeile mai inaintate in varsta, in special cele din mediul rural, obisnuiesc sa imparta covrigi, nuci, mere, paine, struguri si prune uscate tuturor celor care sar peste foc.
Samedru devine astfel o sarbatoare plenara a intregii comunitati, avand in prim plan, un moment definitoriu - Focul lui Samedru - ca un scenariu al mortii si renasterii naturii la cumpana intre 25 si 26 octombrie. Caracterul funerar al focului, intr-o veghe ritualica specifica, se pare ca are radacini in timpul arhaic ca un cult al stramosilor pentru castigarea bunavointei in asigurarea unui an viitor fertil si bogat in recolte.
Acest cult al stramosilor este concretizat in pomenile de Samedru, cand se dadeau ofrande de sufletul mortilor, fiind una dintre sambetele mortilor cand se faceau slujbe la biserica pentru toti mortii, se aprindeau "lumini" la morminte si se dadea pomana celor prezenti la ceremonie: colaci, tuica, fructe.
Dincolo de complexitatea si sacralitatea focului Sarbatoarea lui Samedru era si o importanta data in calendarul pastoral, unde era numita si Ziua Soroacelor cand activitatile social-economice primeau o finalizare a vechilor intelegeri, targuri si soroace.
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online "Cultura si tainele painii", derulate de Russenart Communications si Gold Maya.













