Traditii si obiceiuri de Boboteaza: fetele isi viseaza ursitul, iar barbatii se intrec sa scoata crucea din apa

Traditii si obiceiuri de Boboteaza: fetele isi viseaza ursitul, iar barbatii se intrec sa scoata crucea din apa
  calendar_month     photo_cameraTraditii si obiceiuri de Boboteaza      
Pe 6 ianuarie, crestinii sarbatoresc Boboteaza sau Botezul Domnului.

Boboteaza si ziua Sfantului Ioan de pe 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sarbatori crestine, menita sa reaminteasca lumii cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica.

Biserica mai numeste Boboteaza si "Aratarea Domnului", " Dumnezeiasca Aratare" sau "Epifania", aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si inseamnand "aratare", "descoperire", "revelare".

Ziua de Boboteaza este sarbatorita atat de crestinii ortodocsi, cat si de cei catolici.

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Ortodocsii praznuiesc botezul Mantuitorului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa in care arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Agheasma mare se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, crestinii isi iau apa sfintita acasa.

Obiceiuri de Boboteaza

In zonele unde traditia este pastrata in continuare cu sfintenie, pe drumul de intoarcere spre case ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale.

Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice.

In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza.

Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate.

La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii.

Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare, scrie crestinotodox.ro.



Un alt obicei de Boboteaza este iordanitul femeilor. In trecut, in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa masa, ele cantau si jucau toata noaptea.

Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Fetele nemaritate isi pun sub perna busuioc adus de la Biserica, asta dupa ce au tinut posul in Ajunul Bobotezei, iar in vis le va aparea ursitul.

Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.

Alte articole despre
Recomandari