Traditii si superstitii in Ajun si in ziua de Boboteaza. Ce nu este bine sa faci astazi ca sa ai noroc tot anul!

history_edu ele.ro calendar_month 05 Ian 2015, 12:00 update 05 Ian 2015, ora: 11:51 photo_cameraSursa foto: www.obiectiv.info
Boboteaza si sarbatoarea Sfantului Ioan de pe 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos.
Una dintre cele mai importante sarbatori crestine, Boboteaza este menita sa reaminteasca lumii de Botezul Domnului Isus Hristos in apa Iordanului.
Biserica mai numeste Boboteaza si "Aratarea Domnului", " Dumnezeiasca Aratare" sau "Epifania", aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si inseamnand "aratare", "descoperire", "revelare".
Ziua de Boboteaza este sarbatorita atat de crestinii ortodocsi, cat si de cei catolici.
Traditii in Ajunul Bobotezei
In Ajunul Botezului Domnului (Boboteaza) credinciosii ortodocsi tin post negru, pregatindu-se astfel pentru a intampina marele praznic crestinesc.
In ziua de Boboteaza, dupa ce au tinut post negru, credinciosii iau agheasma pe nemancate.
Pentru cei care nu pot tine post total, alimentele obisnuite de post in aceasta zi sunt graul fiert, indulcit cu miere si amestecat cu miez de nuca, placintele umplute cu varza sau cu ceapa si prunele fierte. Postul este tinut in vederea pregatirii credinciosilor inaintea gustarii Agheasmei Mari - pregatite in ziua de Boboteaza - cand sunt sfintite si reinnoite apele.
In ziua Ajunului Bobotezei se va savarsi, pentru a doua oara de la inceputul anului, Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, unita cu Vecernia Sarbatorii Botezului Domnului, dupa care in lacasurile de cult urmand a se oficia slujba Aghesmei mari. Slujba Agheasmei Mari se savarseste atat in Ajunul Bobotezei, cand se sfinteste apa cu care preotii binecuvanteaza casele credinciosilor, cat si in ziua Botezului Domnului, pentru credinciosii care vor duce agheasma in case si gospodarii.
Traditia spune ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, in credinta populara se spune ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Oamenii care au necazuri mari si tinerii care doresc noroc in casnicie tin post negru in ziua de Boboteaza. In aceasta zi sfanta sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic imprumut.
Boboteaza, o sarbatoare a femeilor
Inainte ca preotul sa intre in casa, fetele nemaritate asaza pe pragul usii margele, iar odata ce preotul va pasi peste ele vor deveni adevarate talismane, aducatoare de noroc in dragoste. Ele fura sau cer busuioc din manunchiul preotului, pe care-l vor pune sub perna si legat pe degetul inelar cu un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul.
In ajunul Bobotezei, fetele fac o turta din faina, foarte sarata, pe care o mananca dupa ce beau un strop din agheasma. In noaptea de Boboteaza, pe cel pe care il vor visa ca le aduce apa, acela le este sortit.
Alte obiceiuri in Ajunul Bobotezei vorbesc despre faptul ca in aceasta noapte sfanta fetele nemaritate trebuie sa numere parii de la grajd, sa ghiceasca in oglinda si sa rascoleasca in jaraticul din vatra pentru a iesi scantei, spunand un descantec: "Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!"
De asemenea, se spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an.
Deoarece se crede ca de Boboteaza toate apele pamantului au fost sfintite, femeilor le este interzis sa spele rufe timp de 9 zile, ca apa sa nu fie spurcata.
Sfintirea apelor si Agheasma Mare
In ziua de Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul arunca o cruce intr-o apa dupa care mai multi barbati se arunca in apa pentru a o prinde. Cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Agheasma mare se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.
Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, crestinii isi iau apa sfintita acasa.
Obiceiuri de Boboteaza
In zonele unde traditia este pastrata in continuare cu sfintenie, pe drumul de intoarcere spre case ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale.
Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.
Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice.
In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza.
Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate.
La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.
In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii.
Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare, scrie crestinotodox.ro.
Un alt obicei de Boboteaza este iordanitul femeilor. In trecut, in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa masa, ele cantau si jucau toata noaptea.
Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.
Alte articole despre
Recomandari
Newsletter Ele.ro





Cacaoa poate imbunatati fluxul sangvin al diabeticilor
- person
""ochiul este menit sa priveasca frumusetile din jur, iar nu sa judece"(fer. augustin)"








