Ce ne asteapta in acest an: Bugete mai mari pentru salarii si mai multe beneficii

Privim 2022 cu speranță, chiar dacă mulți dintre noi nu avem, realmente, de ce să ne agățăm, cel puțin pentru moment. Dar sperăm. Iar un studiu recent arată că nu în van. Peste jumătate dintre companii au revizuit în sus bugetele salariale estimate inițial pentru anul viitor.
Astfel, cele mai mari rate de creștere sunt în IT&Telecom – 8,6%, produse industriale – 8,5%, retail – 8,3%, iar cea mai mică rată este în asigurări, de 4,6%. Creșterea salarială medie în industriile respondente este situată la 7%.
Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de PwC România – HR Barometru, derulat în perioada 12-21 decembrie 2021 pe baza informaţiilor furnizate de 71 de companii din sectoarele: IT & Telecom, retail, FMCG, farmaceutic, servicii financiare, industrie și asigurări.
Din studiu reiese că 28% dintre respondenți au crescut deja bugetul de salarii estimat pentru 2022 cu trei puncte procentuale, 15% cu până în trei puncte procentuale. În schimb 46% au păstrat procentul estimat de creștere salarială pentru 2022, 8% nu au luat o decizie încă, și doar 1% l-au scăzut.
Și pachetul de beneficii va fi mai bogat anul viitor, printre noile beneficii pe care angajatorii le-au introdus sau majorat în pachetele angajaților numărându-se: extinderea pachetelor medicale, creșterea valorii tichetelor de masă, beneficii pentru munca de acasă, pachete legate de starea de bine a angajaților (well-being), inclusiv din punct de vedere psihologic, zile de concediu suplimentare sau reducerea programului de muncă pe perioada verii și voucherele de vacanță.
Când îți poți lua zilele de concediu rămase de anul trecut
Și pentru că tocmai am pomenit de concediu, un subiect arzător la început de an, mai cu seamă printre cei care din diferite motive nu au apucat să-și ia zilele libere anul trecut, merită menționat faptul că angajaţii aflați în această situație pot solicita angajatorului să le acorde până la jumătatea anului 2023.
Ce prevede Codul muncii pentru angajaţi, în ceea ce priveşte concediile de odihnă:
Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă
(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților.
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.
Art. 146. Efectuarea și compensarea concediului de odihnă
(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începand cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2021 se pot lua până la data de 30 iunie 2023.
72% dintre companiile din România au adoptat deja munca hibrid, venind în întâmpinarea angajaților
Revenind la studiul PwC România, modul de lucru a fost o altă temă inclusă în formularul pentru sondare. A reieșit că aproape trei sferturi (72%) dintre companiile participante au răspuns că au implementat munca hibrid, acordând libertate de alegere angajatului și echipei asupra prezenței la birou. Mulți dintre angajați văd această schimbare ca fiind un mare beneficiu.
Și chiar dacă prezența rămâne încă scăzută la birou, de sub 25% din personal, pe termen lung se estimează o creștere semnificativă a ponderii celor care vor lucra de la birou, chiar din proprie voință.
”Angajații au început să aibă mai multă încredere să revină la birou, fiind încurajați de investițiile în măsuri de siguranță din partea angajatorilor și de implementarea unui sistem de muncă hibrid. Companiile vor să-și păstreze angajații și să atragă noi talente, în contextul în care planurile ambițioase de creștere pot fi limitate de lipsa resurselor umane.
Astfel, vedem că majoritatea respondenților și-au majorat bugetele de salarii pentru 2022 pentru a acoperi creșterea inflației din a doua jumătate a anului. Iar un accent important este pus pe acordarea de beneficii, companiile incluzând tot mai multe opțiuni, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților”, a declarat Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România.
Meseriile mai bănoase pentru femei
Chiar și în acest peisaj, cu beneficii mărite și poate salarii mai mari, realitatea e că, în medie, o femeie câştigă în România cu 2% mai puţin decât un angajat bărbat.
O statistică recentă a arătat că meseria de controlor de trafic aerian este cea în care femeile câştigă cel mai mult: aproape 32.000 de lei brut pe lună, cu 37% mai mult decât un bărbat.
Urmează femeile care ocupă următoarele poziții: tehnicieni de protetică dentară, tinichigii, tehnicieni de reţele de calculatoare și constructori de acoperişuri, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. Astfel de joburi sunt scoase mai rar la concurs, dar o alertă setată pe jobradar24 te va anunța când un astfel de loc de muncă este vacant.
Cea mai mare diferenţă de venituri între bărbați și femei este la ocupaţia de tehnician de protetică medicală şi dentară, unde femeile (care reprezintă 69% din totalul celor circa 300 de angajaţi cu această ocupaţie) au avut în 2020 venituri medii brute în valoare de aproape 7.000 de lei brut (circa 4.000 de lei net), cu 72% mai mult decât nivelul veniturilor încasate de bărbaţii cu același job.
Diferenţele de venituri între femei şi bărbaţi variază între 12% şi 72% în top 30 ocupaţii în care femeile câştigă mai mult decât bărbaţii, pe aceleaşi roluri, mai menționează publicația.













