Riscurile ascunse ale studiilor in strainatate

ele.ro 11 Nov 2026, 12:15 11 Nov 2026, ora: 12:17

Pentru un părinte, momentul în care copilul spune „vreau să studiez în străinătate” vine, de obicei, cu două sentimente în același timp. Pe de o parte, există bucuria că adolescentul își dorește mai mult, că este curios, ambițios și începe să se gândească serios la viitor. Pe de altă parte, apar întrebările pe care nu le poți ignora: Ce i se potrivește? Unde ar fi mai bine pentru el? Cum știm că alegerea este una bună? Cât ne va costa, de fapt? Și ce se întâmplă dacă, după un an, își dă seama că nu este ceea ce își dorea?

Studiile în străinătate pot deschide oportunități importante, dar procesul nu începe cu alegerea unei țări sau cu o listă de universități. Începe cu o decizie mult mai dificilă: să înțelegi ce fel de drum i se potrivește tânărului din fața ta.

Iar aici apar unele dintre cele mai importante riscuri, pe care o familie le poate descoperi abia după ce a investit deja timp, bani și multă energie.

Înainte de „unde?”, trebuie clarificat „ce i se potrivește?”

Una dintre cele mai ușoare capcane este să pornim de la instituție și să încercăm apoi să potrivim copilul cu ea. Vedem un program interesant, auzim despre o anumită țară, un prieten recomandă o universitate sau adolescentul spune că „acolo merge toată lumea” și, treptat, alegerea începe să pară deja făcută.

Problema este că o instituție bună nu poate compensa o specializare nepotrivită.

La 16, 17 sau 18 ani, un adolescent poate avea interese foarte puternice, dar încă nu are întotdeauna suficientă experiență pentru a înțelege cum se transformă acestea într-o profesie. Poate spune că îi place biologia fără să își dorească un parcurs medical. Poate fi atras de economie, dar să nu se regăsească într-un program bazat în principal pe matematică. Sau poate avea rezultate foarte bune la o materie fără ca acel domeniu să fie neapărat unul în care s-ar vedea lucrând peste zece ani. De aceea, orientarea vocațională poate avea un rol important înainte de alegerea unei instituții de învățământ sau a unui program. Nu pentru a decide în locul elevului ce trebuie să facă mai departe, ci pentru a înțelege mai bine ce îi place, la ce se pricepe, cum lucrează și ce domenii i s-ar potrivi. Un astfel de proces poate fi relevant nu doar înaintea universității, ci și atunci când se alege liceul sau când un elev vrea să exploreze un domeniu printr-un program academic de vară.

La Premium Edu, această etapă este abordată printr-o evaluare vocațională care analizează interesele, personalitatea și aptitudinile adolescentului. Success Test este recomandat tinerilor de peste 13 ani și include două rapoarte distincte, urmate de o interpretare individuală împreună cu un consilier. Ideea de bază este simplă: înainte de a căuta instituția potrivită, trebuie să existe o imagine cât mai clară asupra persoanei pentru care este făcută alegerea.

O instituție poate arăta foarte bine online și totuși să nu fie alegerea potrivită

Internetul a schimbat radical felul în care familiile caută informații despre educația internațională. În câteva ore poți compara zeci de programe, poți vedea campusuri, taxe, fotografii, testimoniale și prezentări foarte bine construite. Dar tocmai această abundență de informații poate crea o falsă senzație de siguranță.

Un site bine făcut nu înseamnă automat că instituția este acreditată în condițiile necesare pentru parcursul educațional pe care îl are în vedere elevul. Verificarea trebuie făcută în raport cu autoritățile competente și cu statutul concret al programului, nu doar cu informațiile prezentate în materialele de promovare.

Pentru o familie care face pentru prima dată acest proces, lucrurile pot deveni complicate foarte repede, mai ales când este vorba despre altă țară, alt sistem legislativ și altă limbă. Ghidul Premium Edu subliniază tocmai această dificultate și precizează că instituțiile din propria rețea sunt verificate înainte de a fi recomandate familiilor. Rețeaua include aproape 100 de universități, licee și școli de vară din Europa, SUA, Canada și Australia.

Aici este o diferență importantă între „am găsit o instituție” și „am verificat că această instituție este potrivită pentru ceea ce vrem să facem”.

O diplomă obținută în străinătate nu este automat recunoscută în România

Există o altă confuzie frecventă: ideea că, dacă o instituție este dintr-o țară europeană sau are o anumită reputație, diploma va fi automat recunoscută oriunde în Europa. Nu este atât de simplu.

Comisia Europeană precizează că nu există un sistem european de recunoaștere automată a diplomelor universitare. Fiecare stat are propriile reguli, iar în funcție de țară și de scopul pentru care este folosită diploma poate fi necesară o procedură națională de evaluare sau recunoaștere. Pentru o familie, concluzia practică este importantă: recunoașterea diplomei nu este o problemă care trebuie rezolvată după absolvire. Ea trebuie verificată atunci când este analizat programul. Mai ales dacă adolescentul ia în calcul să se întoarcă în România, să continue studiile într-o altă țară sau să urmeze o profesie pentru care există cerințe specifice, regulile aplicabile trebuie cunoscute din timp.

În România, procedurile și documentele necesare pot varia în funcție de situație. Chiar și la nivel european, autoritățile recomandă verificarea din timp a condițiilor de recunoaștere, tocmai pentru a evita situația în care o diplomă trebuie evaluată abia atunci când absolventul are deja nevoie de ea. Cu alte cuvinte, alegerea unei instituții nu se termină cu întrebarea „unde este acceptat copilul?”. Trebuie să existe și răspunsul la întrebarea „ce valoare are acest parcurs pentru următorul pas?”.

Bugetul real începe după ce ai calculat taxa de școlarizare

Când o familie începe să compare variante, taxa de studiu este de multe ori primul număr care apare în tabel. Dar rareori este și singurul care contează.

La costul programului se adaugă locuința, masa, transportul, asigurarea, materialele pentru studiu, eventualele călătorii spre casă și cheltuielile de zi cu zi. Iar acestea diferă considerabil de la o destinație la alta.

De aceea, o variantă care pare accesibilă la prima vedere poate deveni mult mai costisitoare după ce este calculat întregul an.

Pe de altă parte, nici bugetul nu ar trebui privit doar ca o limită. Există burse și forme de sprijin financiar, iar acestea trebuie căutate din timp. Comisia Europeană arată că în Europa există numeroase scheme de finanțare pentru studenții internaționali, unele putând acoperi o parte sau chiar totalitatea taxelor și, în anumite situații, contribuții pentru costurile de trai. Eligibilitatea și nivelul sprijinului diferă însă în funcție de program și țară.

Problema este că o bursă nu se obține doar pentru că elevul are rezultate bune. Unele oportunități au criterii specifice, documente, eseuri, recomandări sau termene de aplicare care trebuie urmărite atent. Din experiența prezentată de Premium Edu, bursele reprezintă una dintre etapele care pot fi ușor ratate atunci când familia începe căutarea prea târziu. De aceea, bugetul ar trebui calculat înainte de alegerea finală, nu după ce familia s-a atașat deja de o anumită variantă.

Partea dificilă începe uneori după plecare

Admiterea este momentul pe care îl vede toată lumea. Plecarea, însă, este doar începutul. Pentru un adolescent care a trăit până atunci acasă, schimbarea poate fi mult mai amplă decât trecerea într-o altă sală de clasă. Dintr-o dată trebuie să își organizeze singur timpul, banii, mesele, studiul și responsabilitățile de zi cu zi. Trebuie să înțeleagă un alt mod de lucru, alte așteptări din partea profesorilor și, uneori, să funcționeze într-o limbă pe care nu o folosește zilnic.

Există și partea mai puțin vizibilă: sentimentul de singurătate din primele săptămâni, dificultatea de a-și face prieteni, diferențele culturale sau simplul fapt că lucrurile care acasă păreau automate devin, într-un oraș nou, responsabilitatea lui. Un student poate fi foarte bine pregătit academic și totuși să aibă nevoie de timp pentru a se adapta.

Pentru Premium Edu, adaptarea este o etapă care merită pregătită din timp, înainte de plecare, nu ca pe o problemă care trebuie rezolvată după apariția ei. În cadrul serviciilor prezentate, pregătirea include și familiarizarea cu diferențele dintre sisteme academice, modul de evaluare și așteptările profesorilor.

Este o diferență de perspectivă care contează. Scopul nu este ca un adolescent să plece fără nicio emoție sau dificultate. Asta ar fi nerealist. Scopul este să plece știind că anumite lucruri vor fi diferite și având instrumentele necesare pentru a le gestiona.

Un prim pas concret: BAFI 2026, pe 13 noiembrie, la București

Multe dintre întrebările de mai sus primesc cel mai repede răspuns într-o discuție față în față. Exact acesta este rostul târgului educațional BAFI , organizat de Premium Edu și ajuns la ediția a VIII-a. Târgul are loc vineri, 13 noiembrie 2026, între orele 13:00 și 18:00, la ARCUB – Hanul Gabroveni, în centrul Bucureștiului.

La târg sunt prezenți reprezentanți ai unor instituții din Marea Britanie, Elveția, Italia, Austria, Germania și nu numai: EHL, CSVPA Cambridge, CATS, Lancaster University Leipzig, Modul University Vienna, Ferrari Fashion School, IULM, RUFA – Rome University of Fine Arts, Scuola Politecnica di Design, Schiller International University și BISM. Părinții și elevii pot întreba direct, de la sursă, despre acreditare și recunoașterea diplomei, despre costurile reale ale unui an de studiu, despre burse și termenele lor, adică exact despre riscurile prezentate în acest articol.

Pentru adolescenții care încă își caută drumul, la ora 15:00 are loc și workshopul „Urmează-ți pasiunea!”, susținut de Daria Piciu, content creator de 16 ani, care vorbește despre cum îți descoperi ce ți se potrivește.

Participarea este gratuită, pe bază de înscriere, pe pagina evenimentului de pe premiumedu.roBAFI 2026 pe scurt: vineri, 13 noiembrie, 13:00–18:00 · ARCUB – Hanul Gabroveni, Str. Lipscani nr. 84–90, București · pentru liceeni din clasele IX–XII și părinții lor · intrare gratuită, cu înscriere.

O alegere bună nu se face dintr-o singură căutare pe Google

Poate cea mai mare greșeală pe care o poate face o familie este să transforme studiile în străinătate într-o succesiune de căutări: „cele mai bune universități”, „cele mai ieftine țări”, „burse pentru români”, „universități în limba engleză”. Informația există. Problema este să știi ce faci cu ea.

O alegere educațională bună trebuie să pună cap la cap mai multe lucruri: profilul adolescentului, domeniul pe care îl ia în calcul, programul concret, sistemul educațional, condițiile de admitere, bugetul familiei, posibilitățile de finanțare și ceea ce se întâmplă după absolvire.

Aici poate deveni utilă consilierea educațională. Nu pentru că părintele sau elevul nu ar putea găsi singuri informații, ci pentru că procesul presupune corelarea unor informații din sisteme diferite și luarea unor decizii care se influențează reciproc.

Premium Edu lucrează de peste 20 de ani în zona de consiliere educațională și menționează o rețea de aproape 100 de instituții partenere, oferind consiliere 1-la-1 de la etapa de orientare până la pregătirea dosarului de admitere și apoi pe tot parcursul studiilor în străinătate. În funcție de profilul elevului și de obiectivele familiei, procesul poate include alegerea programului, pregătirea dosarului, portofoliul și identificarea oportunităților de finanțare.

Pentru părinți, poate că acesta este și cel mai important lucru de înțeles: nu trebuie să aveți toate răspunsurile înainte să începeți. Trebuie doar să puneți întrebările corecte suficient de devreme. Iar una dintre ele nu este „Care este cea mai bună universitate?”.

Este „Care este alegerea potrivită pentru copilul meu și pentru ceea ce vrea să construiască mai departe?”. De aici începe, de fapt, un plan bun pentru studiile în străinătate.