Familia sau televizorul?

Familia sau televizorul?
  calendar_month        
Cand eram mica, obisnuiam in familie sa ne uitam la emisiunile de dimineata, la desenele animate Disney sau la filme precum "Ciresarii".

Dar niciodata timpul petrecut in fata televizorului nu depasea mai mult de 1-2 ore. Radeam impreuna, cantam, vorbeam in acelasi timp cu personajele atunci cand revedeam filme care ne placeau.

O data cu scoaterea acelor seriale si emisiuni pentru copii, a disparut si acel moment in familie. Parintii urmareau emisiuni pentru adulti impreuna, in timp ce noi, copiii eram trimisi la culcare.

Si tocmai pentru ca timpul nostru in fata televizorului era limitat, am inceput sa il apreciem din ce in ce mai mult.

Familiile din ziua de azi nu au luxul acelui moment de care ma bucuram alaturi de familia mea in copilarie. Desi mergeam in tabere sau pur si simplu la joaca cu vecinii, seara se petrecea mereu in familie.

Intr-un mod natural, a fost mai dificil sa pastram ce aveam cand am ajuns la varsta adolescentei, asa ca parintii au folosit televizorul ca pe un motiv de a fi "in familie".

Acum cablul si satelitul dau posibilitatea vizionarii a zeci de canale tv. Insa simt nevoia sa imi protejez copilul de cantitatea prea mare de informatii de un anume gen pe care le vedem la televizor, chiar si in acele momente pe care le numeam "ora familiei".

In ciuda a ceea ce era pe vremuri, televiziunea acum dezbina familiile. Competitia pentru telespectatori pe care o duc retelele de cablu dau familiilor nenumarate optiuni, astfel ca parintii vor vrea sa vada o anume emisiune, in timp ce copii, intr-o alta parte a casei, absorb un program potrivit varstei lor.

Este departe de timpul in familie pe care il petreceam cand eram mica. In locul lui, TV-ul ocupa din timpul dedicat candva familiei.

Si azi parintii pot folosi televizorul pentru a strange familia, insa cu mult mai multa atentie, pentru a beneficia de punctele bune mai intai. Fiecare familie ia propriile-i decizii cu privire la tipul de programe si orar acceptate.

In casa mea, incercam sa punem pe primul loc timpul familiei. Temele, diversele treburi ale casei si alte activitati in familie sunt mereu inaintea uitatului la televizor.

Noi ne invatam copii sa prioritizeze responsabilitatile, intre ce vor si ce au nevoie. Temele trebuie facute chiar daca "cineva" vrea sa se uite la televizor.

Si sunt momente cand toti ne dorim sa stam impreuna si sa ne uitam la ceva relaxant, insa alegem cu mare grija emisiunile si filmele. Atunci cand un film nu are cenzura corespunzatoare unei varste, copiii pot fi pusi in fata unor emisiuni in care sunt tratamente sexuale explicite sau uz de droguri si alcool.

Pentru asta, incercam sa fim foarte fermi si sa ne uitam la filmele care abordeaza subiectele de acest gen mai subtil. Copilul se maturizeaza pe zi ce trece si va intelege din ce in ce mai mult.

Fara indoiala ca televiziunea este o sursa de informatie si de divertisment in zilele noastre. Dar cred ca e responsabilitatea mea ca parinte sa imi invat copilul sa aprecieze emisiunile de calitate si care se potrivesc varstei pe care o are.

Incerc sa transform televizorul intr-o modalitate de a petrece timp impreuna, dar fara sa fie afectate celelalte activitati sau responsabilitati.

Televizorul este o unealta puternica, dar nu de necontrolat intr-o casa unde familia este pe locul 1. Si cred ca asta am reusit eu sa realizez.

Recomandari