Istoria lenjeriei

ele.ro 17 Nov 2005, 13:09

Lenjeria a fost dintotdeauna piesa de vestimentatie cea mai importanta pentru "remodelarea trupului". Spun remodelarea trupului, deoarece designerii au folosit de-a lungul timpului lenjeria pentru a sublinia anumite trasaturi fizice sau pentru a ascunde anumite defecte. Astfel, creatorii de moda au transformat si corectat siluetele cat mai aproape de idealul de frumusete al epocii lor. Uneori au ales sa comprime anumite zone ale corpului, cum ar fi talia prin corsete sau fesele prin diverse tesaturi elastice, iar alteori au incercat sa amplifice volumele, spre exemplu bustul prin sutiene vatuite si umerii prin perne, iar soldurile au fost amplificate cu ajutorul jupoanelor crete.

In Antichitate, hainele erau purtate la inceput direct pe corp. Fasii de piele strangeau talia si sustineau bustul femeilor. Romanii au preluat vestimentatia grecilor antici si au adaptat-o necesitatilor Imperiului, printe care si nevoia de impresionare a supusilor. Doamnele romane au pastrat rochia simpla si mantia greceasca si au adugat un al treilea strat: tunica intima cu aceeasi forma, purtata direct pe piele ca o piesa de lenjerie. Aceasta tunica intima s-a pastrat si in Evul Mediu la curtile nobiliare, pe cand taranii au continuat sa imbrace camasa unica.

Lenjeria si-a revelat din nou dantelele in decolteuri generoase din secolul al XVII-lea. Piesa principala era atunci corsetul cambrat,care juca si rol de sutien, ce se continua cu cercurile fustei. Secolul al XIX-lea readuce in moda juponul pe care au fost aplicate diverse broderii si dantele.

In anii 1900, este promovata imaginea unei femei ce are ca atuuri fragilitatea si delicatetea. Talia de "clepsidra" se obtinea prin strangerea nemiloasa a corsetului. Acesta comprima toracele si imobilizaa ultimele coaste apasand plexul. Obiceiul acesta provoca desele lesinuri ale doamnelor care pentru a-si reveni, purtau in geanta saculete de saruri cu miros intepator. In schimb, slipul lung pana la genunchi si juponul din panza, cu tivuri late din dantela sau broderie, sustineau poalele infoiate ale fustei,dandu-i o forma de corola.

In jurul anului 1910 a disparut corsetul, in urma campaniilor de presa in favoarea unor haine accesibile femeilor active si muncitoare. Acum juponul dispare, iar slipul isi reduce volumul. Tot acum apar si ciorapii sutinuti de jartiere brodati cu o "bagheta" (o dunga verticala laterala, pe glezne).

In anii `20-`30 are loc o revolutionare a costumului feminin datorita intrarii in activitate a primelor doctorite, avocate etc., ceea ce a dus la o simplificare atat a hainelor cat si a lenjeriei. Asadar este eliminat furoul si, tot in aceasta perioada, a aparut si primul combinezon-slip, stramosul body-ului.

Cel de-al doilea razboi mondial a impus restrictii civililor, pana la renuntarea la lenjeria fina si la ciorapii de matase. Dupa razboi, noul look a insemnat revenirea "taliei de viespe", a bustului proeminent (prin sutiene cu sarme sau fara bretele). Confectionata din noile fibre sintetice, perfectionate in timpul razboiului ca nailon-ul, lenjeria era usor de spalat, nesifonabila, colorata in nuante luminoase si la un pret mai accesibil.

In anii `60, au loc cele mai radicale schimbari in domeniul vestimentatiei. Astfel, apare fusta mini ce duce la aparitia inevitabila a ciorapilor-pantaloni-dres opaci sau stravezii care, daca in trecut faceau parte din domeniul lenjerie, acum ajung vesmant de suprafata.

Anii `80-`90, sunt marcati de prezenta modei unisex ce permite migrarea hainelor din dulapul baietilor in cel al fetelor si invers, lenjeria ramanand insa diferita (cea feminina - sutiene, body-uri -pastrandu-si delicatetea).