Dentitia de lapte

Dentitia de lapte
  calendar_month        
Sunteti mamica? Felicitari!

Trebuie sa stiti ca alaptarea la san, pe langa avantajele cunoscute, presupune si o mobilizare a muschilor buzelor, obrajilor, limbii nou-nascutului, absolut necesara pentru cresterea armonioasa a aparatului dento-maxilar.

Specia umana are 2 serii de dinti: temporari sau de lapte (cate 10 pe fiecare arcada) si permanenti.

Eruptia dentara este acel proces prin care dintii migreaza din osul alveolar, strabat gingia si ajung in contact cu dintii de pe arcada opusa.

Ordinea si momentul in care apar dintii de lapte este determinata genetic, dar depinde si de multi alti factori: dezvoltarea somatica generala a copilului, hormonii de crestere, aportul de vitamine A, C, D.

Primii dinti ai bebelusului incep sa se formeze foarte devreme, chiar din timpul sarcinii. Deci ingrijirea dintilor copilului incepe mult inainte de nastere, cand este foarte important ca alimentatia mamei sa fie corecta si sa contina toate elementele necesare pentru ea si viitorul copil.

Desi dureaza cateva luni pana apar "dintii de lapte", ei cresc constant inca de la nastere. Parintii pot urmari pozitia lor marcata de mici umflaturi la nivelul gingiilor.

Varsta la care apare primul dinte variaza intre 6 si 10 luni.

In mod normal, eruptia incepe la varsta de 6 luni si se incheie la 2 ani si jumatate in urmatoarea ordine: incisivi, primii molari, canini, molari 2.

Eruptia prematura (la 4-5 luni) apare daca greutatea la nastere este mare sau mama este foarte tanara, iar eruptia tardiva apare daca numarul de nasteri al mamei este mare sau daca copilul s-a nascut prematur.




O situatie exceptionala, foarte rar intalnita, este prezenta la nastere a unuia sau a mai multor dinti de lapte (dinti natali) sau in prima luna de viata (dinti neonatali).

In jurul varstei de 6 luni copilul incepe sa planga noaptea? Are gingiile rosii si umflate? Ii dau dintii, va va spune pediatrul, e normal!

Bine, bine, dar ce puteti face? Cu degetul infasurat intr-o compresa sterila, masati usor gingiile de cateva ori pe zi si lasati copilul sa roada (exista chiar si jucarii special concepute)!

Daca fenomenele locale nu dispar si, in plus, apar febra si tulburarile digestive, orice stomatolog va poate prescrie si reteta unei paste care contine substante anestezice locale si antiseptice cu care sa badijonati mucoasa gingivala inflamata (e preferabil sa aveti si acordul pediatrului).

Ati depasit cu bine si aceasta perioada, dar copilul incepe sa-si suga degetul mare in somn.

Consecintele acestui obicei vicios, in special daca el se prelungeste si dupa varsta de 3 ani, sunt ingustarea arcadei maxilare, bolta palatina adanca si aparitia unei anomalii numite compresie de maxilar.

Cauza pentru care copilul suge degetul? Psihologii v-ar spune ca vrea sa evadeze dintr-o realitate ostila intr-una lipsita de constrangeri si obligatii (perioada imediat postnatala).

Rezolvarea? Doar "inlocuiti" degetul cu suzeta, iar daca acest obicei vicios continua si dupa varsta de 5 ani, adresati-va medicului ortodont, care va deconditiona sugerea degetului prin aparate dentare.

Periajul dintilor de lapte este bine sa se faca zilnic de catre mama incepand cu varsta de 1 an pana la 3-4 ani, cand copilul poate incepe sa-l efectueze singur.

Nici dintii de lapte nu sunt "scutiti" de carii; o forma speciala de afectare a tuturor incisivilor poate aparea in jurul varstei de 2-3 ani, cand ei incep sa se carieze si sa se distruga rapid (asa numita carie de biberon).



In acest caz, este bine sa consultati un medic stomatolog, deoarece pierderea precoce a dintilor temporari poate avea consecinte nefaste asupra dintilor permanenti:

1) dintii permanenti apar mai devreme si vor fi mai putin rezistenti la carie;
2) se micsoreaza spatiul necesar pentru inlocuitorul permanent, acesta aparand intr-o pozitie anormala ce va necesita eventuala corectare prin aparate ortodontice;
3) se perturba rapoartele de ocluzie (relatiile care se stabilesc intre dintii celor doua arcade: maxilara si mandibulara).

Recomandari