Femeie SI Mama

ele.ro 08 Feb 2005, 16:22

Prin insasi constructia noastra ca femei, una dintre menirile pe care ar trebui sa le implinim este aceea de a fi mama.

Legea firii o impune, societatea o incurajeaza, familia si inclusiv mamele noastre ne aduc aminte ca cel mai frumos sentiment ti se dezvaluie in momentul in care dai nastere unui pui de om, caruia ii acorzi sansa ce ti-a fost la randul tau acordata tie: de a lua viata.

Mitologia le aminteste pe zeitele-mame Geea ori Hera, care imbraca doua personificari opuse ale instinctului matern.

Prima, Geea, zeita Pamantului, a pantecului cald din care izvoraste viata, este o mama iubitoare si sotie fidela si supusa. Pe de alta parte, Hera ia chipul consoartei geloase si posesive, devenita mama prin conjuctie si din necesitate.

Exista deci doua stari feminine intre care se desfasoara instinctul matern: devotiunea si necesitatea.

Sa fii mama e o vocatie
Unele femei nu se simt complete fara un copil. Nu inseamna insa ca nu isi dezvolta si celalalte fatete ale personalitatii lor.

Acestea pot avea o cariera fructoasa, o pozitie sociala de invidiat, statut si prestigiu, o familie iubitoare si un sot pe masura. Tot ceea ce a acumulat sau obtinut pe propriile puteri o astfel de femeie nu poate fi considerat complet fara un copil.

Instinctul matern este astfel perceput prin prisma devotiunii, a unei vocatii pentru afectiune si dragoste data copilului, devenit astfel mai important decat orice alta realizare anterioara.

Mama? De ce?
Alte femei insa nu simt nevoia sa procreeze. Au alte prioritati, alte planuri, alte imagini despre sine decat aceea de a se simti complete prin exercitarea instinctului matern.

Rareori femeia va fi pregatita pentru suita de schimbari care insotesc noul statut. Apar noi slabiciuni, noi emotii, in ciuda afectivitatii de care noua mama incearca sa dea dovada.

Ii sunt testate nu numai abilitatile de adaptare la nou, ci si calmul, spiritul rezonabil, nevoia de ierarhizare a prioritatilor pe o scala de valori esentialmente diferita de cea anterioara si nu in ultimul rand rabdarea si sentimentul de amanare a propriilor dorinte si necesitati.

Cresterea unui copil este echivalentul unei calatorii interioare, o calatorie incitanta si infricosatoare in acelasi timp, care nu rareori iti schimba intreaga personalitate.

Ce pierde femeia cand devine mama?
Intimitatea, libertatea de actiune, dreptul de a fi egoista si de a se gandi uneori numai la persoana ei.

Ca sa ne referim doar la cateva dintre aspectele fundamentale si ireversibile ale maternitatii. Multe proiecte, visuri, planuri, idei rebele si schite indraznete de viata, escapade ori aventuri vor trebui gandite prin prisma si incluzand o alta persoana, ale carei interese si neputinte vor trebui luate in calcul.

Pe langa acestea, avantul in cariera, romantismul in cuplu, dar si imaginea despre sine a mamei se schimba. Ea nu mai e doar femeie, poarta pe umeri responsabilitatea unei fiinte care depinde de ea.

Cele mai importante castiguri din pariul de a fi... mama
Femeia este un univers complex, pe care Freud il considera izvorul secretelor lumii.

Jung, invatacelul sau, privea femeia ca pe un cumul de erotism, instinct matern, senzualitate, spirit si individualitate.

Mult vehiculata datorie de a procrea si cultiva specia paleste in fata unor argumente aparent dulcegi in favoarea "profesiunii" pe care o femeie o detine pana la sfarsitul vietii: oricat de independenta si multumita de sine ar fi o femeie, oricate succese ar vrea sa inregistreze de una singura, o femeie nu va fi nicicand pe deplin implinita.

Maternitatea nu trebuie sa devina singura preocupare in viata a femeii, dar dincolo de neajunsuri si impedimente, e una din etapele cele mai frumoase din viata unei femei.