O alta experienta
history_edu redactia ele.ro calendar_month 04 Dec 2006, 14:14
Eu sunt eu, dar parca nu sunt eu intr-adevar! Nu traiesc, ci doar ma prefac! Visez ca totul e roz, cand de fapt totul se surpa intr-o gaura neagra... Iar daca as vrea sa plang, n-as putea caci sufletul mi-e pustit de durerea nepasarii Lui.
Dupa 3 ani alaturi de aceeasi persoana, iti vine greu sa saruti o gura straina. Iti vine greu sa crezi ca inca mai esti in stare sa "agati" si tu ceva... iar cand cineva iti lanseaza priviri insistente nu stii cum sa reactionezi, ca sa nu mai zic ca defapt nici nu mai stii cum sa dai dovada de o atitudine provocatoare.
Alegand o pauza de o saptamana, am sperat in faptul ca voi putea astfel discerne lucrurile care nu merg si care ar trebui schimbate. Astfel, seara de joi a reprezentat pentru mine un lucru pe care nu-l mai facusem de mult... Aveam o intalnire!
Am iesit cu noul meu prieten sau dupa cum am mai spus, desi suna urat "cobaiul" meu... A fost ciudat sa simt alte maini plimbandu-se pe corpul meu, alte buze impreunandu-se cu ale mele... A fost ciudat, dar nu mi-a fost indiferent asa cum ma asteptam. La micile noastre saruturi simteam cum in urmatoarele secunde aveam sa imi iau zborul, simteam lucruri pe care de mult prietenul meu uitase sa ma faca sa le simt... ma simteam fericita si dorita ce cel care imi fura saruturile!
Apoi, dupa catva timp, ma trezesc acasa la el... Fiind foarte obosita, realitatea pentru mine era asemenea unui vis. Pasesc in camera lui, care este superba, exact in genul meu, colorata, primitoare, cu jucarii de plus, pernute sub forma de inimioara, iar mirosul era incantator... parca traiam un vis ce nu-mi doream sa se termine, dar parca nici nu imi doream sa ma implic.
Eram amandoi intinsi in patul sau imens, ne sarutam, mai vorbeam, eram stransa in brate, alintata... dar tot ce traiam in acel moment nu poate fi descris prin intermediul cuvintelor. Ma strangea tare la pieptul sau, ma saruta gentil, mainile sale le cuprindeau pe ale mele... Pluteam usor, iar jumatatea constiintei mele imi spunea: "E timpul sa pleci, caci stii ce se va intampla", iar cealalta jumatatea era curioasa sa vada cum e sa faci dragoste cu altcineva... Din pacate sau poate din fericire, ratiunea mea a functionat si am plecat exact la momentul potrivit.
Sunt putin frustrata, am realizat ca in tot acest timp ceea ce credeam eu ca este dragoste nu era decat sex... doar ca bineinteles erau implicate unele sentimente. Placerea era cu siguranta mai mult de partea lui, caci pe mine cam uita sa ma faca sa zbor, sa ma faca sa ma simt dorita! E greu si desi stiam ca nu e chiar asa cum trebuie, m-am multumit cu aceasta situatie, doar sa fie el fericit. Ceea ce a fost o mare greseala din partea mea! Asa ca atentie: A NU SE REPETA! Placerea trebuie sa fie a amandurora!
Dupa ce am plecat, m-a condus, s-a oferit sa ma conduca acasa, dar am zis ca ma descurc si in schimb mi-a cautat un taximetrist cu o fata rezonabila pentru a se convinge ca voi ajunge acasa in siguranta. Apoi cand am ajuns acasa, m-a sunat sa vada cum am ajuns si daca sunt bine si bineinteles urarea de "noapte buna"!
Acum dupa o alta experienta, nu stiu ce sa mai cred. Sa fie oare tot ceea ce am trait eu pana in prezent o minciuna? Sa fie oare iubirea pe care eu o credeam absoluta o simpla iluzie a unei iubiri ce se dovedeste a nu fi nici de departe una atat de perfecta pe cat o credeam eu? Nu stiu, nu pot gasi raspunsuri, ma simt ranita, ma simt dezamagita, iar sufletul meu plange, asa cum nu a facut-o niciodata...
Sursa: E. M.
Alte articole despre
