Angina pectorala nu se neglijeaza!

Angina pectorala nu se neglijeaza!
  calendar_month          
Simti o durere toracica atunci cand faci un efort? Atentie, poti sa suferi de angina pectorala! Aceasta boala nu se neglijeaza deoarece consecintele ei asupra sanatatii pot fi importante.

Angina pectorala, numita mai nou angor, este o boala foarte intalnita in tarile dezvoltate. Ea se manifesta printr-o durere puternica, ca o bara primita in piept. Durerea poate sa radieze si sa se prelungeasca in umar, spate, bratul stang sau chiar maxilarul inferior.

Originile acestei dureri tin de o problema a inimii, care este insuficient irigata cu oxigen.

Angor stabil si angor instabil

Exista in principal doua tipuri de angina pectorala, clasificate in functie de circumstantele de aparitie a bolii.

Primul tip de angina pectorala este caracterizat prin aparitia durerii in timpul unei activitati fizice: ea este numita angina pectorala de efort sau angina pectorala stabila. In cazul acesta, durerea dispare la oprirea efortului sau sub efectul trinitrinei.



In marea majoritate a cazurilor, crizele sunt declansate prin subtierea unei artere coronare a carei functie este sa transporte sangele spre muschiul cardiac. Acest fapt provoaca scaderea cantitatii de oxigen ajunsa la inima. Inima este suprasolicitata si nu mai poate face fata. Durerea provocata este asemanatoare cu o crampa musculara la nivelul sternului.

Cea de-a doua forma de angina pectorala este cea care apare in repaus, numita si angina pectorala instabila. Aceasta forma este mai grava, putand precede infarctul de miocard. Ea corespunde unei ruperi de placa de aterom. Aceasta placa rupta poate astupa artera, formand un cheag de sange.

Diagnosticul angorului

Examenul de baza este EKG-ul. Pentru a observa subtierea arterei coronare, cardiologul poate sa-ti faca si o ecografie. O ultima solutie este procedura invaziva.

Tratamentul anginei pectorale: BASIC

Tratamentele de baza ale anginei pectorale se impart in 5 mari parti, rezumate sub acronimul BASIC.

Primul tratament este prescrierea de Betablocante care linistesc inima, minimizand astfel nevoia de oxigen. Al doilea este folosirea Anti-agregantelor cum ar fi aspirina, care fluidifica sangele si faciliteaza circulatia sa.

In al treilea rand se prescriu Statine, molecule care combat colesterolul rau si impiedic formarea placilor de aterom. Litera I din acronim vine de la "Inhibitorii enzimei de conversie", care scad tensiunea.

In fine, C-ul vine de la Corectiile factorilor de risc, adica renuntarea la fumat, practicarea regulata a unui sport, alimentatia echilibrata si mentinerea colesterolului in limite normale.

Recomandari