Alcool in ipostaze feminine
history_edu redactia ele.ro calendar_month 10 Mai 2006, 16:15
Albastra-i gandirea cu ale ei cute,
Albastre sunt buzele ce dau sa ma sarute.
Albastru e vinul baut pe tacute
Si pozele cu ale lor fericiri trecute.
Mereu prezent, martor al clipelor pe care nu as vrea sa le uit, clipe in care ma gandesc sa celebrez faptul ca pur si simplu traiesc sau, dimpotriva, al clipelor care nu se mai dau uitate.
Pe la 17 ani, la mare de 1 Mai, `fugita` de acasa cu cei cativa prieteni nebunatici. Indragostita, fara sanse de scapare, credeam eu, de unul dintre ei - fata palida, ochi de un albastru spalacit, privire fixa si acea taietura de pe abdomen pe care nu puteam sa o justific. M-a invatat ca berea se poate bea si cu lingurita, asa ca sa ii simti cu adevarat gustul.
Tocmai am terminat sustinerea examenului de licenta. Vocea inca imi tremura de emotie. Profesorii, seriosi si un pic misogini, asa cum cuvine intr-o facultate cu traditie filosofica mi-au zambit ingaduitor pentru tema metafizica pe care am redus-o la un loc comun. Si mi-au dat 10. La fel de departe de intelegerea a ceea ce se intampla se simt si colegii mei. Ne gandim sa golim o sampanie in Cismigiu, si apoi fie ce o fi...
Spania. Masa larga, ca sa ne cuprinda pe toti cei plecati sa testam cum este sa traiesti la 40 de grade intr-un decor de teatru - combinatie intre mediterana, palmieri si stil mudejar. Stam relaxati in seslonguri ca si romanii la banchete. Beneficiem de paie lungi de 1 m coborate util intr-o mare ulcica cu sangria. Radem si facem planuri de viitor, toata lumea pare a noastra.
La geam, acasa. Ma uit in urma la ziua care a trecut si nimic nu pare sa se lege. Oftez, nici cea care va urma nu pare sa aiba vreun sens. Vis-a-vis o pereche ce pare fericita sta la masa cu parintii si copiii. Ma gandesc ca desi pare asemeni unei reclame la cum sa iti traiesti viata m-ar plictisi. Fumez o tigara si sorb o gura din vinul rosu. Foarte bun. Oka, si acum ce mai fac?
El este in fata mea. Ma priveste. As vrea sa il ating, dar nu gasesc motiv, chiar daca are pe camasa o scama pe care as putea sa o indepartez. Vreau prea multe, nu indraznesc sa i le cer. Cer in schimb un white russian - vodka cu lapte. Asa as putea explica roseata din obraji, gesturile nesigure, nervozitatea si incoerenta limbajului. El cere un wisky, tocmai si-a aprins tigara invers. Radem si ciocnim pentru ca, uite, ne-am zapacit cu totul...
Ne-am imbracat cu niste haine care nu au legatura cu ce e in jur, cu fumul din bar si gropile din trotuare. Pentru ca nu se poate daca vezi ceva cu adevarat frumos sa rezisti si sa nu il cumperi. Ce daca nu suntem in New York si nu putem justifica spatele gol si tocurile ce trec ingrijorator de 7 cm? Firul auriu al bluzei, fusta gogosar si geanta cat un porttigaret trebuie si ele scoase candva din dulap. Comandam cocktailuri cu nume exotice si culori artificiale, le amestecam ca si cum ziua de maine cu durerea ei de cap nici nu ar exista. Eu si prietenele mele suntem fancy!
Cred ca ma voi opri, e primavara, inca nu m-am obisnuit cu binele dat de soare si ma grabesc sa il prind pe la vreo terasa. Iar de baut? Hmmm... oare ce sa fie astazi...
Alte articole despre