Memoriile unui maratonist

Memoriile unui maratonist
  calendar_month          
Filozofia maratonului nu este sa alergi 42 de kilometri, ci sa alergi un kilometru de 42 de ori (Doru Mircea).

Primul maraton - Bucharest City Marathon - a inceput ca o provocare. Pentru ca nu eram foarte convins ca vreau sa particip, am aplicat una dintre cele zece reguli ale persuasiunii, care spune ca daca declari un lucru in public, sansele de a-l duce pana la capat sunt foarte mari. Astfel, mi-am informat colegii si prietenii ca vreau sa particip la maraton. Si trebuia sa-mi tin promisiunea.

Am inceput antrenamentul. In fiecare zi maream distanta de alergare. Dupa saptamani intregi de antrenamente, am ajuns si la asa numitul "varf al pregatirii": cu o saptamana inainte de maraton, cand trebuia sa fac o sedinta de 3 ore si 45 de minute de pregatire - trei ture a cate o ora de alergare si 15 minute mars. Complementar cu antrenamentele, tineam si un regim alimentar special. Am ales varianta carbohidrati zero si energie din lipide. Mancam foarte multe legume, rosii, castraveti, cu ulei de masline. Uleiul de masline era baza, iar proteinele le luam din carne, oua si in special peste.

In ziua maratonului nu am avut emotii. Ma antrenasem riguros si eram pregatit pentru cei 42 de km.

Cand vine vorba de sfaturi practice la un maraton, toata lumea iti spune sa nu te opresti pentru ca este foarte greu sa repornesti. Si am simtit pe pielea mea. M-am oprit sa beau apa, iar cand a trebuit sa imi reiau cursa, picioarele nu mai raspundeau la comenzi, nu se mai indoiau. Simteam numai cutite in picioare. Astfel ca adevarata provocare a maratonului de acolo a venit, de la kilometrul 35. Am reusit sa depaseasc acest moment intai alergand mai incet si apoi revenindu-mi treptat la ritmul initial.

Am alergat 43 de kilometri si 195 de metri in 4 ore si 13 minute. La linia de sosire ma asteptau prietenii si familia.

Maratonul m-a invatat doua lucruri importante. Primul este legat de filozofia maratonului, care in opinia mea presupune ca nu trebuie sa alergi 42 de kilometri, ci trebuie sa alergi un kilometru de 42 de ori. Cu alte cuvinte, ritmul cu care alergi primul kilometru sa fie constant pe toata durata.

Al doilea lucru este ca, desi in aparenta maratonul pare un sport individual, cateodata e si un bun mijloc de comunicare, chiar daca alergi singur. Emulatia celor din jur sau a celor care te asteapta la sosire te fac sa mergi mai departe. Sunt convins ca daca nu era nimeni care sa ma astepte la sosire, la kilometrul 35, atunci cand efectiv nu imi mai simteam picioarele, as fi abandonat cursa. Sau daca nu erau ceilalti 400 de colegi din sanofi-aventis si toti ceilalti prieteni care primisera e-mail-ul prin care ii anuntam ca voi participa la maraton, altfel ar fi stat lucrurile.

Primul maraton a fost un inceput. Mi-am propus sa atrag cat mai multi colegi cu care sa impartasesc aceasta experienta. Anul acesta am reusit sa conving 10 si impreuna vom participa la Maratonul International Cluj. Voi continua munca de convingere, cu atat mai mult cu cat acum avem si un obiectiv comun: lupta impotriva diabetului, iar compania sanofi-aventis ne sprijina donand 10 euro pentru fiecare kilometru parcurs copiilor care sufera de diabet. Speram ca participarea noastra la maraton sa se transforme intr-un sprijin valoros pentru copii.

Cine este Doru?

Doru Mircea este National Sales Force Manager cardiometabolic sanofi-aventis. Primul sau maraton l-a reprezentat a treia editie a Bucharest City Marathon, la care au participat 4000 de persoane. Participanti au putut opta pentru una dintre cele sase probe: maraton (42,195 km), maraton-stafeta (4x10,548 km), semi-maraton (21,095 km), cursa populara (4 km), cursa copiilor (1 km) si cursa scaunelor cu rotile. La categoria maraton, doar 301 de persoane au ajuns la linia de finish, iar Doru a fost unul dintre ei.



Recomandari