Mici, chiar mititei ... dar celebri

Mici, chiar mititei ... dar celebri
  calendar_month   update 11 Sep 2022, ora: 14:12        
Micii se fac din carne de vaca, de la piept si prapore, tocate pana asuda cel ce da.

Se tine sa se fragezeasca maiaua o zi si chiar doua, si abia apoi se sareaza, se pune cimbru si samanta de ardei rosu uscat, ramas din toamna pana-n primavara, si se framanta tocatura cu mujdei de usturoi si zeama de carne. Odata sfarsite acestea, se asaza pe gratarul uns cu o aripa de pene de gasca muiate-n seu de oaie, iar dedesubt trebuie sa arda fara flacara carbunii de lemn.

Traditii culinare romanesti

Este de neconceput sa vizitezi Romania si sa nu mananci macar o data din faimosii mititei. In serile de vara, cand carciumarii isi scot mesele pe trotuar, muzica de tambal, de vioara, de nai, sau mai nou maneaua romaneasca este insotita pretutindeni de aroma lor inconfundabila si aproape inseparabila. Mititeii se frig afara, in strada, pe un gratar cu carbune de lemn, ruda balcanica a barbecue-ului, si sunt serviti fierbinti, zemosi, dolofani si elastici cand ii impungi cu furculita. Inainte erau serviti impreuna cu un micut dar usturator ardei iute, taiat in bucatele foarte mici, cate una pentru fiecare imbucatura, acum concureaza toate tipurile de mustar, si chiar de ketchup.

Adevaratii gurmanzi prefera un sos cu personalitate cu usturoi si alte ingrediente functie de imaginatie, care sa le insoteasca clipele de relaxare la iarba verde, din vacanta sau weekend-uri. Caci romanii iubesc la nebunie "gratarul" (carnea fripta pe gratar) si le place s-o consume in gradina restaurantului, sub cer instelat, sau, unde nu-i gradina, fie macar si langa ghiveci cu frunze verzi, care-ti da impresia c-ar fi! Masa incepe cu mititei si continua cu fripturi din tot felul de carne si maruntaie, stropite cu vin bun si insotite de muraturi sau salate racoritoare si mai nou de bere rece. In timpul sezonului de vara, toate gradinile indiferent de standard te asteapta cu imbatabilele produse ale sezonului: bere si mititei.

Pana la urma este orgie de carne...si nici un fel de desert. Doar o cafea turceasca la sfarsit.
In Romania nu se servesc mititei preparati in casa. Nici nu-i nevoie: daca ai chef, n-ai decat sa te duci pana la cel mai apropiat restaurant - de la cel mai mic si prapadit pana la cel mai mare si elegant, toate servesc mititei, ce-i drept numai seara, cand se pregateste gratarul pentru friptura. Sau poti sa te duci la supermarket si aici piata este sufocata de produse si sa iei pasta de mici pentru gratarul de a 2-a zi. Si aici experienta isi va spune cuvantul pentru ca daca am cumparat o pasta de mici excelenta de la..., sigur la urmatorul gratar ne vom duce tot la ....

Niste patricieni mai mititei

Doar romanii care traiesc in afara granitelor isi amintesc cu nostalgie gustul lor aparte, si incearca sa-i prepare acasa. Faimosii "mititei" pot fi intalniti si in unele tari europene (se vindeau la Prater, in Viena) sub diverse denumiri, dar sunt departe de ...in sfarsit, ce sa mai vorbim?!? Intelegeti ce vreau sa zic!

Exista multe povestiri cu privire la originea lor.

Dupa unele pareri mititeii sau micii isi au originea din Balcani, provenind din Serbia, dar se intalnesc si in Grecia si Turcia, de unde au fost preluati de bucataria romaneasca.

O alta poveste, care mie una imi place mai mult, este despre o carciuma celebra din Bucurestiul de altadata, care se numea Leul si Cirnatul. Denumirea provenea din faptul ca puteai cu un leu sa mananci un carnat.

In privinta bauturii, tot un leu era suficient, dupa cum spune si cantecul: "Am un leu si vreau sa-l beu"
.
Iar despre carnati se spune ca se numeau patricieni. Intr-una din zile in celebra circiuma bucureasteana, matele pentru cirnati au lipsit, iar circiumarul a avut ideea stralucita de a pune umplutura cirnatului pe gratar! Unul dintre clienti privind in farfurie ar fi strigat "Da' mici sint cirnatii astia!" ...Asta este se pare istoria mititeilor, pentru ca in timp substitutul de o seara al patricienilor a avut succes total si l-a inlocuit pe acesta in preferintele romanilor.



Reteta pentru mititei

Cum le spune si numele, sunt niste rulouri mici, fiind si numiti astfel: mici, in Regat, din carne cu mirodenii, avand menirea sa incante gustul mesenilor. Se servesc numai proaspat prajiti pe gratar de jar, fie cu tacam, ori la scobitoare sub forma de gustare.

Se ia carnita de vaca de la gat, fara a se indeparta grasimea si se da de doua ori prin masina, pentru a se marunti cat mai bine si cat mai uniform. Daca carnea este prea slaba, se va adauga ceva seu de vaca sau in lipsa acestuia chiar de oaie, cam la 100 pana la 150 de grame pe fiecare kilogram cantarit de carne. Nu se va lua in nici un caz slaninuta, costita sau carne de porc, care nu fac decat sa strice gustul si sa ia din minunata savoarelor a mititeilor.

Se cunosc multi din asa numitii gastronomi prin birturi si bodegi, care din nestiinta ori din spirit de falsa economie inmultesc aluatul de mititei cu alte soiuri de carne de porc, cal ori oaie. Afara de faptul ca scad mai putin la prajit, decat cei de carne de vaca, nu au pe departe gustul si savoarea mititeilor adevarati. O greseala mare mai este si zgarcenia la condimente, mai ales la usturoi si piper. Mai cu seama usturoiul este partea dominanta a gustului atat de specific al mititeilor.

Experienta are cuvantul

Gustul specific al micilor originali este dat de usturoi, seu si carnea de oaie (in amestec cu cel de porc, mai putin de vita).

Pentru ca micii sa nu se stringa pe gratar, sa fie mustosi si dupa ce s-au fript, pe linga faptul ca le trebuie bicarbonatul, pasta trebuie batuta, iar apa sau zeama de supa se adauga treptat. Batand pasta de mici (dand cu ea de masa, de multe ori) inglobeaza mult mai multa apa decat amestecand-o pur si simplu. Este cel mai important secret al micilor.

Micii facuti la craticioara sau tigaie nu au un gust prea apropiat de cel original, e preferabil, daca nu exista gratar, ca poftitorul sa-i puna pur si simplu pe o bucata de tabla, intinsa, cu un mic sant de scurgere a grasimii, direct pe flacara aragazului, dar la un foc mic sa nu-i arda prea repede.

Recomandari