Jocul intalnirilor

history_edu ele.ro calendar_month 22 Ian 2009, 09:02
In ziua de azi, relatiile dintre barbati si femei au devenit din ce in ce mai confuze. Granitele se estompeaza oarecum, si atat femeile cat si barbatii incep sa-si puna o multime de semne de intrebare referitor la rolul lor in relatie. Si cand tu, ca femeie singura, si el, ca barbat singur, va antrenati in jocul intalnirilor, lucrurile iau o intorsatura usor tragi-comica. Imi pare rau, dar trebuie sa recunosc ca le cam dam de furca barbatilor. Vrem sa fie duri, pentru a ne simti atrase de ei, dar in acelasi timp vrem sa fie cavaleri, pentru a ne face sa ne simtim apreciate. Dar oare nu cerem putin cam mult fara sa dam mare lucru in schimb?
Ne intrebam adesea - a murit cavaleria sau nu stim noi s-o mai apreciem? Hai sa ne jucam putin, sa facem un fel de scenariu… cam ce trece prin mintea unui barbat si a unei femei atunci cand practica jocul intalnirilor.
El: "Oare ar trebui sa ajung mai devreme? Fetelor nu le place sa astepte singure in baruri, nu? Mai bine sa ajung cu 15 minute mai devreme."
Ea: "Hmm, daca ma gandesc mai bine parca topul asta e prea decoltat. Deci inapoi la cel negru. Clar o sa-ntarzii, dar nu o sa se supere. Fetele intarzie intotdeauna. Pana la urma e vorba doar de 15 minute."
El: "Oare se asteapta sa platesc eu? Locul pe care l-a ales-o e putin cam scump. O sa ma lase lefter. Pare destul de independenta totusi. Femeilor de acest gen le place sa faca totul jumi-juma, nu? Nu vreau sa creada ca sunt sexist."
Ea: "Putea macar sa se ofere sa plateasca. Evident, as fi insistat sa impartim nota, dar nu asta conteaza. Deci e clar: cavalerismul e mort."
El: "La naiba, alegerea vinului parca era datoria barbatului, nu? Dar eu nu stiu nimic despre vinuri. Oh, cred ca se duce la toaleta. O sa-l chem pe chelner sa ma ajute sa iau ceva ca s-o impresionez."
Ea: "Nu-mi vine sa cred ca a comandat vinul fara sa ma intrebe. Nici macar nu-mi place Chardonay. Tipic masculin. Cu siguranta este genul caruia ii place sa controleze. Urmatorul lucru care urmeaza e sa-mi spuna ca rochia mea e prea scurta."
El: "Mi se pare ca flirteaza putin cu mine. Cred ca ma place. Ar fi pacat sa incheiem seara asa scurt. Poate vrea sa mergem sa bem ceva undeva."
Ea: "Incearca sa ma imbete. Cat de evident. Nu vrea decat un singur lucru. Ar face bine sa se mai gandeasca."
El: "Nu o sa gasim niciodata un taxi aici. O sa-i imprumut haina mea si o s-o conduc pana acasa. Cred ca o sa-i faca placere o plimbare."
Ea: "Vechiul truc cu haina. N-o sa-ti iasa cu mine in noaptea asta, prietene. Chiar am crezut ca ma place, dar e la fel ca toti ceilalti. Mi-a ajuns."
El: "Chiar imi place de ea. O sa ignor dorinta ce urla-n mine. Un sarut pe obraz si am plecat. O s-o invit din nou in oras peste trei zile. Trebuie sa fac totul ca la carte. Nu vreau sa ratez ocazia asta."
Ea: "Nu-mi vine sa cred ca a refuzat invitatia mea la o cafea. Ce umilinta. Nu este interesant de mine. Ahh barbatii! Sunt atat de egoisti. Ce nemernic!"
Alte articole despre













