Curajul de a spune ce iti doresti!

ele.ro 10 Ian 2007, 12:40

Ioi, a mai trecut un an! Am mai crescut, am mai invatat cate ceva, am terminat cu bilantul celor facute si celor nefacute pe anul care tocmai s-a incheiat. Mergem inainte, nu? Inapoi... am mai vrea noi dar nu mai putem.

Am schimba multe daca s-ar putea, nu? De multe ori m-am gandit ce as face daca as putea sa o iau de la capat si am ajuns la concluzia ca as alege exact acelasi lucru pe care il fac si azi, atat profesional cat si personal, cu o mica exceptie: as alege intotdeauana sa spun ce imi doresc si nu sa las sa se inteleaga ca imi doresc acel lucru, acea persoana sau acel job.

Comunicarea intr-o relatie

As alege sa exprim prin vorbe dorintele pe care le am, mai ales in plan personal, pentru ca asa cum m-a invatat cineva, foarte drag mie, cel sau cea de langa noi nu sunt cititori in stele ca sa ghiceasca ce ne dorim, iar daca noi nu le spunem s-ar putea sa ne trezim singuri peste ani si ani, intrebandu-ne unde am gresit, ce nu am facut bine, ce am fi putut face sau mai stiu eu ce alta intrebare ne-ar mai fi bantuit prin capsor.

Imi aduc aminte ca niste prieteni de ai mei, sot si sotie, au venit in vizita intr-un week-end la mine acasa, si din vorba in vorba, am inceput sa discutam exact despre subiectul acestui articol: secretul succesului intr-o relatie - curajul de a spune ce iti doresti, curajul de a-i spune celui sau celei de langa tine ce te deranjaza si ce iti place din ceea ce face, ce apreciezi la el sau la ea, ce detesti in legatura cu acea persoana si tot ce tii in tine pana se umple paharul si esti fortat de imprejurari sa rabufnesti.

La un moment dat, prietena mea mi-a zis: "daca spun, eu aud, asa ca am facut un caiet, pe care l-am pus la vedere, ca un fel de condica de sugestii si reclamatii in unele magazine, si in acest caiet scriu ori de cate ori ma supara ceva sau nu-mi place ceva, iar atunci cand se intoarce din oras si ma intreaba ce am, ii arat caietul si imi vad in continuare de treaba".

Atunci am intervenit eu: ce se intampla daca el sau ea nu se va uita niciodata in acest caiet, nu are timp sa citeasca ce ii lasi acolo sau pur si simplu e plictisit(a) sa citeasca, nu ar fi mai simplu sa-ti iei inima in dinti si sa spui ce nu ti-a convenit, sa fi calma si sa-i spui deschis tot ce te doare?

Curajul de a fi deschis

Pe moment nu a fost de acord cu mine, in schimb, inainte de sarbatori, anul trecut, cand ne-am revazut, mi-a zis: "draga mea am renuntat la caiet, avem deja cateva luni bune, era pierdere de timp, am prins curaj si am spus, prima data nu m-a ascultat, a doua oara si-a luat cheile de la masina si a plecat, a treia oara cand i-am zis din nou acelasi lucru s-a uitat uimit la mine si m-a intrebat daca acel lucru e atat de important pentru mine.

Am zis ca da, este foarte important, este foarte important sa ma asculte si il rog din tot sufletul sa ma asculte, dupa care si-a tras un scaun si m-a ascultat, nici nu a clipit din gene.

Ei, vreau sa-ti spun ca din acel moment vorbim deschis si fata in fata indiferent de subiectele sau problemele care ne trec prin cap. Am castigat foarte mult facand asa", spuse prietena mea si avea dreptate.

Trebuie sa invatam sa ne cunostem mai bine, sa spunem ce vrem unii de la altii si sa invatam ca cel sau cea de langa noi are nevoie sa stie permanent ce ne dorim, ce ne place sau nu ne place, pentru a alege daca poate sa ne stea alaturi, daca poate sa ne suporte defectele, daca isi doreste sa fim impreuna sau macar daca vrea sa incercam sa ne dam o sansa de a fi impreuna.