O maladie la moda: stresul

O maladie la moda: stresul
  calendar_month        
Printre cei mai frecventi factori de risc care afecteaza sanatatea omului, alaturi de obezitate, alcoolism, droguri si fumat, se afla stresul. Primele referiri la aceasta stare anormala de sanatate a organismului s-au facut in anii celui de-al doilea razboi mondial, cand datorita tensiunii psihice in care stateau locuitorii Londrei, supusi bombardamentelor aeriene, procentul inbolnavirilor de ulcer a crescut la circa 20% (in conditii normale procentul este intre 3 si 10%). De asemenea, in conditiile favorizante respective (teama de razboi si efectele sale), s-a constatat la subiectii supusi analizelor medicale si cresterea proportiei de colesterol in sange.

O definitie consacrata a stersului ar fi urmatoarea: raspunsul nespecific al organismului la orice solicitari din afara, un fel de sare a vietii. Deci stresul este un efect al presiunilor externe, excesive, inadecvate, indreptate asupra unui subiect care nu este pregatit sau nu poate sa le faca fata. Stresul rezulta daca subiectul este supus unor presiuni psihice tari si antagoniste (opuse), deasemenea poate fi si o reactie la schimbare. Oamenii difera intre ei ca urmare a temperamentului lor diferit si raspund fiecare in felul sau dificultatilor intalnite in viata. Temperamentele flegmatice, bine adaptate, echilibrate, optimiste, rezista in general mai bine si mai mult timp decat colericii, sangvinicii si melancolicii la schimbari.

Subiectii predispusi la stres sunt cei iritabili, impacientati, care cauta mereu responsabilitati si sarcini imposibile, sunt solitari si inclinati sa manance si sa mearga cu nervozitate, fiind intotdeauna deprimati in caz de esec.

Mecanismul de declansare a stresului psihic este urmatorul: imediat ce creierul primeste mesajul ce vizeaza existenta unor presiuni psihice exterioare, glanda hipofiza secreta hormonul adrenalina, ce excita diverse sisteme vitale, printre care si inima. Se produce imediat cresterea presiunii sistolice si arteriale, precum si intensificarea batailor inimii, care se mobilizeaza mai mult pentru a trimite sange spre muschii contractati. Dupa ce factorii stresanti dispar, starea de echilibru se restabileste. In caz ca efectul lor se mentine, organismul, in loc sa revina la stadiul normal, se adapteaza la stres si starea de alarma psihica devine permanenta. Aceasta evolutie urmeaza o curba grafica in forma de U intors, numita "curba de epuizare". Ajuns in punctul critic al curbei, individul isi inhiba capacitatea de reactie si cade in final intr-o stare de depresie, fiind antrenat intr-un cerc vicios de epuizare. Subiectul stresat manifesta pe plan psihic puternice sentimente de teama si incompetenta, iar pe plan fiziologic hipertensiune arteriala, pe fondul unei intense circulatii sangvine, marcate de constrictii vasculare si tahicardie.

METODE PENTRU A DOMINA STRESUL:

In "dictionarul de psihologie sociala", stresul psihic este definit ca o stare de tensiune, incordare si discomfort, determinata de agenti aectogeni cu semnificatie negativa, de frustrarea sau reprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau imposibilitatea realizarii unor probleme.

Stresul are patru faze: reactia de alarma, momentul de rezistenta, faza de amplificare si de extindere.


Va propun urmatorul plan impotriva stresului (elaborat de Christian Barnard):

1.Cunoasteti-va propria personalitate
Este important sa determinati ce fel de persoana sunteti pentru a cunoaste gradul de sau tipul de stres pe care sunteti in masura sa-l suportati. Cunoasterea propriei personalitati inseamna stapanirea reactiilor dvs., prevenirea unor manifestari negative care pot aparea la nivelul psihicului dvs, aflat in confruntare cu factorii perturbatori exteriori.



2.Alegeti cea mai buna reactie contra stresului
Evitati surmenajul, conservand un bun echilibru intre activitate si repaus, asigurati-va o durata suficienta de somn. Invatati sa spuneti NU unor activitati care depasesc posibilitatile dvs. de manifestare/rezolvare. Retineti in memorie momentele critice pe care le-ati parcurs in ultimul timp in familie, la scoala sau serviciu, pentru a incerca evitarea lor. Daca ati solicitat sfaturi medicale, respectati-le.

3.Depasiti stresul profesional
Organizati-va mai bine timpul si aprofundarea problemelor. Evitati indecizia, fixati-va obiective realiste, cultivati umorul si cautati sa realizati permanent o comunicare amicala, cu toti cei din jur. Recunoasteti-va limitele si invatati din propriile greseli. In dialogul cu ceilalti, vorbiti lent si calm, reflectati mai intai la tot ceea ce veti face sau spune, ascultati cu atentie partenerul de dialog.

4.Nu va neglijati propriia familie
Familia reprezinta nucleul de liniste si siguranta, ceva care sa va apere de agresiunile inerente ale mediului. Cautati sa petreceti vacantele sau sfarsitul de saptamana intr-un mod linistit, cat mai agreabil, in mijlocul membrilor familiei.

5.Viata dvs. va apartine
Adesea factorii de stres se reduc la problemele de organizare a propriilor activitati. Nu mancati repede, nu beti repede, nu fiti totdeauna pe graba. In orice situatie, pastrati-va demnitatea proprie.

6.Efectuati cotidian acest exercitiu de relaxare:
Asezati-va confortabil pe un fotoliu sau intins pe spate intr-un pat. Inchideti ochii, relaxati-va pe rand muschii, incepand cu cei ai picioarelor si terminand cu cei ai fetei. Cautati sa pastrati cca 10 min. aceasta stare de relaxare, intr-o ambianta sonora adecvata (liniste sau fond muzical lent); inspirati lent si expirati aerul numai pe nas.

7.Folositi formule de autosugestie
Dimineata puteti repeta in gand: azi va fi o zi frumoasa, sunt plin de energie, sunt calm si linistit, azi am sa fiu bine dispus, etc.
Formulele de seara, au scopul de a linisti si relaxa: sunt degajat, ma voi odihni bine,a m avut o zi placuta, etc.

8.Dormiti cat va este necesar
Somnul este vital pentru sanatate. Fara o durata suficienta de somn reparator, fiecare din noi este mai iritabil, lipsit de energie si entuziasm. Somniferele nu au decat o utilitate limitata si dau efecte secundare nefaste. Inainte de a adormi, tineti cont de urmatoarele sfaturi:
a) Eliberati-va spiritul de problemele zilei; a privi la televizor nu este o solutie.
b) Daca va petreceti ziua stand continuu pe scaun, seara faceti o plimbare sau exercitii fizice.
c) Stabiliti un ritual al culcatului, pe care sa-l exersati fara nici o graba.
d) Odata intins in pat, incercati sa respirati lent, ca si cand ati dormi deja.
e) Simtiti-va muschii cum se relaxeaza.
f) Calmati-va respiratia pana ce devine de neauzit, ramaneti imobil; somnul apare automat.
g) Daca nu puteti adormi, nu stati culcat la nesfarsit, ridicati-va si beti ceva cald, de preferinta ceai sau lapte; incercati apoi sa adormiti citind ceva.

Recomandari