5 legaturi surprinzatoare intre minte si corp
history_edu redactia ele.ro calendar_month 05 Iul 2011, 08:46
Daca esti de parere ca majoritatea simptomelor fizice sunt rezultate ale unor probleme ale organismului, vei fi surprinsa sa afli ca de foart multe ori acestea apar ca rezultat a ceea ce se intampla in mintea ta.
Fie ca este vorba de foamea indusa sau tensiunea arteriala ridicata cauzata de stres, afla care sunt starile cauzate de creierul tau si cum pot sa le eviti.
Foamea.
Cand intampinam situatii stresante la serviciu, multi dintre noi avem tendinta sa consumam produse dulci sau sarate, chiar daca nu ne este foame. Atunci cand te simti plictisita sau stresata, ai tendinta sa faci ceva care sa iti ofere confort. Pentru foarte multe dintre noi, acest confort insemna "mancare". Atunci cand suntem stresate, glandele suprarenala produs cortizol, o substanta chimica care trimite un mesaj catre creier. De cele mai multe ori, mesajul este inteles gresit prin foame.
Atunci cand ai de-a face cu astfel de situatii, intreaba-te daca mancarea este ceea ce ai nevoie in acele momente. De cele mai multe ori, mancatul nu este soluatia. Odata ce vei identifica emotiile, vei realiza ca nu iti este foame deloc. In acest fel vei putea sa gasesti un remediu mult mai sanatos pentru ceea ce te deranjeaza in momentele de stres. Astfel, daca ai nevoie de sustinere, suna un prieten drag. Daca esti plictisita, iesi la plimbare prin parc, sau uita-te la un film.
Durerea.
Poate ca ai auzit la televizor ca "depresia doare". Acest lucru este cat se paote de adevarat. Persoanele depresive care acuza dureri nu inventeaza aceste stari si nici nu sunt mai sensibile. Atunci cand o persoana este depresiva, nivelurile de serotonina si endorfina sunt foarte mici. Acest fenomen face ca persoana respectiva sa fie extrem de sensibila la durere.
De obicei, persoanele care sufera de depresie acuta urmeaza diverse tratamente cu antidepresive. Aceste medicamente ajuta la echilibrarea nivelului de serotonina din creier. Daca experimentezi simptome precum insomnia, pierderea interesului in lucruri care altadata iti faceau placere sau ganduri de suicid este cazul sa mergi la un medic specialist.
Infertilitatea.
Nivelul ridicat de stres poate afecta fertilitatea . Situatiile extrem de stresante precum pierderea unei persoane dragi pot afecta fertilitatea unei femei. Acest lucru se intampla deoarece atunci cand esti stresata, creierul stimuleaza glandele suprarenale sa produca mai mult cortizol si betaendorfine. Acest proces duce insa la diminearea productie de GnRH, un hormon extrem de important pentru fertilitate.
Este astfel foarte important sa te relaxezi, sa reduci stresul si sa te odihnesti mai mult.
Oboseala.
Zilele lungi de la serviciu si orele suplimentare contribuie la aparitia insomniei si oboselii. Acelasi lucru se intampla si cu creierul tau, in special in lunile de iarna. Cand zilele sunt mai scurte si mai intunecate, avem tendinta sa ne simtim mai letargici si lipsiti de motivatie. In acelasi timp putem experimenta si probleme de somn. Oboseala creierului este cauzata de productia de melatonina, un sedativ natural. Atunci cand luminile sunt aprinse, creierul nu mai produce melatonina, insa cand este intuneric, creierul este stimulat sa produca cantitati mai mari de melatonina.
Tensiunea arteriala ridicata.
Hipertensiunea apare atunci cand inima trebuie sa pompeze mai tare pentru a face ca sangele sa circule in tot organismul. Aceasta afectiune pune arterele sangvine sub presiune si este denumita "ucigasul tacut", deoarece nu are simptome. Alaturi de alti factori de risc, precum obezitatea, stresul joaca un rol important in aparitia hipertensiunii. Atunci cand suntem stresati, glandele suprarenale secreta cortizol si adrenalina, ceea ce face ca sangele sa circule mai repede si inima sa pompeze mai tare.
Pentru a evita aceasta situatie, este indicat sa te relaxezi, sa iti controlezi starile si sa inveti sa raspunzi pozitiv la efectele negative ale stresului. Daca iti educi creierul sa fie mai putin sensibil la stres, acesta va produce mai putin cortizol si adrenalina.
Autor: Mihaela Rotaru
Alte articole despre
